Oferta culturală a județului

Castelul străvechi al familiei Lázár

Se află la numai 200 de metri de centrul comunei Lăzarea pe o suprafață de 100*75 metrii. Conform registrului monumentelor județului Harghita (1992) este declarat monument. Castelul este una din cele mai frumoase construcții renascentiste din Ardeal.

Este una din cele mai impunătoare reședințe nobiliare din Ardeal. În turnul porții se găsește o inscripție cu litere gotice din anul 1532 (Cristus Maria 1532). Cel mai vechi turn de locuit datează din 1450. Trei dintre turnurile din colțuri sunt de formă rectangulară regulată, al patrulea, cel din nord-vest are șapte colțuri. Pe latura sudică, în centru se află bastionul de poartă, înconjurat de pereți ornați bogat în stil renascentist, pe care se pot observa urmele picturilor murale decorative.

Castelul și-a căpătat forma finală în timpul lui Lázár István (fiul lui Lázár András), care a copilărit împreună cu principele Bethlen Gábor, ulterior unul din oamenii de încredere al acestuia, judecătorul regal al scaunului Ciucului, Gheorghenilor și Casinului, cel care a prezidat adunarea națională secuiască din Lutița din anul 1596. Stema lui se găsește pe peretele sudic, pe bastionul din stânga porții, împreună cu inscripția "1632", anul încheierii construcției. În curte putem vedea o serie de construcții parțial în ruină: bucătăria, locuința personalului de deservire, cuptorul, cazarma, fântâna, atelierul de fierărie, grajdurile.

Între anii 1590-1594 în acest castel și-a petrecut copilăria una din cele mai importante personalități transilvane, principele Bethlen Gábor. Castelul a fost devastat în 1707 de trupele austriece ca represalii pentru sprijinul acordat de contele Lázár Ferenc luptătorilor pentru libertate. Castelul a fost renovat de Lázár Ferenc. Lui este atribuită și construcția "palatului mare" (sala cavalerilor), unde se țineau ani la rând ședințele Scaunului. Cu moartea sa se încheie perioada de glorie a castelului. Incendiile din 1748 și 1872 au contribuit decisiv la degradarea construcției, în care au fost oaspeți printre altele domnitorii Moldovei Petru Rareș (1527-1538) și Mihnea Vodă (1660).

Castelul, începând cu anul 1967 este renovat treptat. S-au terminat lucrările la clădirea principală folosită azi ca galerie de artă, Sala Cavalerilor (Sala de Consiliu), Bastionul Berzelor, este în renovare "Casa Femeilor" și "Bastionul cu Brânză". Sala Cavalerilor este mobilată cu mobilier sculptat cu motive populare locale, cu steme transilvănene, lămpi și alte elemente de decor din fier forjat, opera meșterilor populari din județ. Tavanul pictat din lemn a fost de asemenea reconstruit.

În clădirea din mijlocul curții, așa zisa "carceră cu coase" erau deținute participanții la răscoalele populare de pe domeniile familiei Lázár.

Azi Lăzarea este un centru de creație important pentru artiștii plastici din țară. Castelul găzduiește exponatele donate de către artiștii participanți la taberele de creație ce se organizează aici. Galeria de Artă "Prietenia" (expoziția de pictură) ocupă cele opt săli mari ai bastionului porții si încăperile din "Sala Cavalerilor". Sunt expuse în permanență 150 de picturi din tezaurul artistic bogat format din donațiile artiștilor participanți la tabăra de creație, expoziția fiind astfel o reprezentare bogată a artei plastice contemporane. Sunt prezenți prin operele lor artiști ca: Aurel Ciupe (Aleea), Băndărău Nicolae (sculptura "Luptătorul"), Grigore Patrichi (Figura), Gaál András (Cariera), Liviu Suhar (Carnavalul), Barabás István (Pe câmp), Balla József (Pictorul), Dumitrescu Mircea (Coridorul), Bálint Károly (Tinerețea - sculptură în marmură). Aici este expus bustul lui Bethlen Gábor, opera artistului Ferenc Ernő.

Sala de aproximativ 300 m2 deasupra Sălii Cavalerilor găzduiește exponatele de grafică.

Taberele de crerație

Tabăra de Creație "Prietenia" a luat ființă în 1974. Anual în august 20 de pictori, sculptori, graficieni se întâlnesc aici. Până în anul 1999 oaspeții taberei au donat peste 1000 de opere de artă. Tabăra de creație a avut un rol important în dezvoltarea vieții artistice a județului Harghita.

Parcul de sculpturi de asemenea are în componență câteva opere contemporane semnificative, cum ar fi statuia lui Bethlen Gábora (opera sculptorului Ferencz Ernő, 1978), monumentul lui Puskás Klára, femeia care a condus populația locală în confruntarea cu tătarii, Sfinxul din Lăzarea, precum și alte statui.

Tabăra de artă populară (Szépteremtő Kaláka) a luat ființă în 1978, având ca scop perpetuarea meșteșugurilor, a artei populare tradiționale din zonă, precum și contribuția prin operele create la restaurarea și remobilarea castelului. Participanții sunt cei care prin anii ce au trecut de la înființare au remobilat, reechipat și împodobit porțiunile renovate ale castelului.