Ținutul Ciucului

Păuleni-Ciuc (Csíkpálfalva)

Vatra satului se află în estul depresiunii Ciucului de Mijloc, la nord de Șumuleu, la o altitudine medie de 740 m. Distanța până la Miercurea-Ciuc este de numai 5 km.

Până în ultimele zile a anului 1989 era sat suburban, din punct de vedere administrativ parte a municipiului reședință de județ. Azi, ca și centru comunal aparțin de el Delnița și Șoimenii. Populația la data de 1 ianuarie 1996 era de 1.666 persoane. Comuna este un centru de meșteșuguri populare, una din locurile unde se mai produc țesăturile tradiționale de lână și covoarele de lână vopsite caracteristice zonei.

Biserica romano-catolică construită în locul capelei vechi a fost sfințită în 1949. Altarul este cel salvat din incendiul care a distrus capela veche. Din capela veche au fost salvate și câteva fragmente de piatră sculptată foarte vechi, probabil din secolele XIII-XIV.

Alte obiective turistice:

  • Poarta sculptată a lui Bakó Ferenc la nr. 40. Este declarată monument conform registrului monumentelor ale județului Harghita din 1992.
  • Monumentul eroilor din fața casei de cultură comemorează cei 33 de eroi din Păuleni pieriți în războaiele mondiale. Opera sculptorului Ferenc István din Șumuleu (1942).

Delnița (Csíkdelne)

Satul, ocolit de DN 12A se află la 8 km est de Miercurea-Ciuc. Sunt două puncte de acces de pe șoseaua națională, una prin strada Capelei la biserică și cealaltă prin strada Ambrus. Este una din cele mai vechi așezări ai zonei, de pe vremea Arpazilor (înaintea anului 1301, anul morții ultimilui rege maghiar din dinastia Arpazilor). Vatra satului se află în valea pârâului Bârzavei și a Delniței.

Biserica romano-catolică Sfântul Ioan este cel mai interesant monument bisericesc al întregii Secuimi. Este declarată monument conform registrului monumentelor ale județului Harghita din 1992. Se găsește în plin câmp deschis, la 8 km de Miercurea-Ciuc, la nord-vest de DN 12A vizavi de strada Capelei, la aproximativ 300 m de șosea în locul numit Valea Torda, pe teritoriul satului Tordafalva, dispărut între timp. În registrele papale din 1333 apare ca parohie cu biserică de piatră, în acest an preotul paroh, pe numele István a plătit taxe în valoare de 3 (sau 8?) banalii. Poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Din localitatea de odinioară a rămas pânâ în zilele noastre numai biserica, ca centrul parohial comun pentru Delnița, Păuleni și Ciceu. Biserica-monument are multe valori ascunse: construcția ei a avut loc între anii 1450-1500 în stil gotic târziu, dar păstrează și câteva elemente caracteristice stilului roman, probabil din vechea biserică amintită în registrele papale. Este protejată de un zid circular fortificat. Turnul biserici este mai masiv decât celelalte turnuri de aceeași vârstă din zonă (de exemplu cele din Racu, Nicolești sau Mihăileni). Întreaga ornamentație a bisericii și a turnului, ferestrele, intrările, interiorul sunt în stil gotic. Din ornamentația bisericii, din unele urme de steme rămase și din alte indicii se presupune, că maistrul constructor este originar din Italia. Altarul datează din anul 1675, reprezentând scene din viața sfântului protector, precum și scene iconografice caracteristice marilor sărbători bisericești: Crăciunul, Paștele și Rusaliile. Nacela din interior este decorată cu o boltă cu casete care înlocuiește bolta caracteristică goticului, distruse cu ocazia invaziilor tătarilor. Cele 104 de casete pictate în stil renascentist popular reprezintă motive florale reprezentând flora caracteristică locului. Autorul acestei opere renascentiste de o calitate excepțională este necunoscut. În centrul bolții este o casetă ce reprezintă Maica Domnului. Potrivit lui Kelemen Lajos această boltă pictată este cea mai veche, cea mai mare și în același timp cea mai frumoasă piesă de acest tip din Transilvania. El susține că bolta pictată a fost comandată de nevasta lui Petki Farkas. O altă raritate întâlnită în biserică este peretele sudic cu picturi murale, fresce găsite în anul 1934. Fragmentele găsite reprezintă scena răstignirii. Din păcate, datorată tehnicii de conservare inadecvate pictura a fost parțial distrusă de umezeală. Crucea de piatră din fața bisericii reprezintă și ea o valoare aparte. Merite deosebite în descrierea valorilor bisericii le are Vámszer Géza, profesor al liceului catolic din Miercurea-Ciuc, etnograf și istoric de artă.

La marginea satului se găsește o mică capelă. Aceasta este folosită ca biserica satului în acest moment. Construit inițial în secolul al XV.-lea, păstrează, și după reconstrucția parțială din anii 1800, multe elemente ale goticului târziu.

Șoimeni (Csíkcsomortán)

Vatra satului se află la est de Păuleni și Cioboteni, localitate tipic subalpină de la poalele munților Ciucului. Până la începutul anilor 1700 a aparținut de Cioboteni, iar din punct de vedere bisericesc până de curând de parohia Sfântul Pavel. Se află la 7 km de Miercurea-Ciuc. Are mai multe izvoare de apă minerală, cele mai importante fiind cel din zona izvoarelor pârâului Araci și izvorul cu apă sulfuroasă "Büdösvíz". Locuitorii satului cu ocazia invaziei tătărești din 1661 au fost măcelăriți în valea pârâului Araci, la sud de actuala vatră a satului, loc până nu demult marcat cu o cruce de lemn.

Vatra satului se află la confluența pârâului Araci cu pârâul Remetea, înconjurat de păduri de brazi pe locul numit Dâmbul Cetății. Pe teritoriul satului se află așa numita Negyedfélmegye havasa, pădurile în proprietate comunitară a câtorva localități din Ciuc. Satul a deținut 1/7 parte din aceste păduri, administrate și exploatate în comun în cadrul unui sistem juridic riguros, despre care avem primele date concrete în regulamentul adoptat de proprietari în anul 1620. Pentru rezolvarea divergențelor au fost aleși judecători cu atribuții speciale.

Clopotnița în formă de scară are 20 de trepte, fiind un exemplu de ingeniozitate a maiștrilor populari, o piesă deosebită a arhitecturii populare tradiționale. Biserica a fost construită în 1990, în prealabil fiind filiala parohiei Sf. Petru, ce era formată din satele Cioboteni, Toplița-Ciuc, și o parte din actualul oraș Miercurea-Ciuc.