Ținutul Ciucului

Mihăileni (Csíkszentmihály)

Vatra satului este așezat pe traseul DJ 124, la 18 km nord de Miercurea-Ciuc, în valea pârâului Racu. În apropiere a existat, până la ultima invazie tătărească din secolul al XVII-lea un sat numit Cibrefalva la jumătarea drumului dintre Mihăileni și Frumoasa (Csíkszépvíz). Mihăileni este vestit pentru "Legile sătești" adoptate în 1622 și 1639. Aceste Legi sătești, caracteristice autonomiei și autoguvernării tradiționale secuiești au analogii în Europa vremii numai în cazul unor comunități din Țările de Jos. Aceste legi regularizau viața comunității, de la împărțirea pământurilor agricole, prin exploatarea pădurilor în proprietate comunitară până la problemele relativ mărunte ale conviețuirii zilnice. În această lege se găsește prima interdicție cunoscută din Europa de Est privind defrișarea pădurilor de fag.

Biserica romano-catolică este declarată monument conform registrului monumentelor ale județului Harghita din 1992. Se află în apropierea stației de cale ferată. Și-a căpătat forma actuală în urma reconstrucției din 1448. Orbán Balázs, citând o consemnare a episcopului Szepesi din 1103 consideră, că în locul actual s-a aflat o biserică la începutul secolului al XII, ceea ce ar însemna, că este una din primele biserici din Secuime. Este o construcție în stil gotic. Statuia din lemn care reprezintă Arhangelul Mihail, datând din 1510-20 se află azi în colecția Muzeului Secuiesc al Ciucului. Biserica găzduiește una din rarele inscripții runaice secuiești.

Alte obiective turistice: la numărul 44. există o moară construită la începutul secolului al XIX-lea, la numărul 315. se află casa din lemn a familiei Balogh (construit pentru a servi drept crâșmă ân anul 1889). Conacul Biális (azi sediul Poștei) a fost construită în jurul anului 1800. Aceste clădiri sunt declarate monumente conform registrului monumentelor ale județului Harghita din 1992. În strada Văcărești la nr. 50. Este o poartă secuiască este declarată monument al artei populare.

Nădejdea (Ajnád)

La nord de Mihăileni, aproape contopit cu aceasta, pe traseul DJ 124, la 22 km de Miercurea-Ciuc se află satul Nădejdea. Denumirea sa probabil este de origine turcească (ayna în turcește înseamnă oglindă). O altă teorie spune, că numele ar putea deriva din numele comun maghiar "nád" (papură), având semnificația de "păpuriș", "loc mlăștinos".

Biserica romano-catolică s-a construit din donația familiei Bernáld în 1514, reconstruit parțial în 1846.

Livezi (Lóvész)

Sat tipic subalpin la 25 km de Miercurea-Ciuc, la capătul DJ 124. Pe teritoriul satului este una din cele mai importante construcții de pe traseul căii ferate Miercurea-Ciuc - Ghimeș dat în folosință la 18 octombrie 1897, viaductul Caracau, una din cele mai lungi construcții de acest fel din România, care trece peste valea pârâului omonim. Are lungimea totală de 264 m și înălțime maximă de 61 m. A fost distrus în ambele războaie mondiale, în 1916 și 1944 respectiv, reconstruit de fiecare dată.

Este singura așezare din Ciuc cu populație majoritar românească. Fondat la începutul secolului al XVIII-lea, când, pentru a completa lipsa acută de forță de muncă ivită în urma invaziilor tătărești pe teritoriul satului Mihăileni au fost aduși familii de români din Moldova.