Ținutul Gheorghenilor

Izvorul Mureșului (Marosfő)

Izvorul Mureșului este o localitate montană la poalele Hășmașului Mare (1793 m), pe versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m) stațiune recreativă ce și-a primit numele de la izvoarele râului Mureș, aflate pe teritoriul localității. Stația de cale ferată reprezintă punctul cel mai înalt (850 m) a căii ferate circulare ce străbate Secuimea. Pe DN 12 se află la 45 km de Miercurea-Ciuc și 23 km de Gheorgheni, la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Mureșului și Oltului. Izvorul Mureșului este o localitate specifică care are casele înșiruite pe linia drumului național, un centru de recreere a tineretului de renume național. Partea dinspre Gheorgheni este cunoscută și sub denumirea de "Marosnyíre". Căpâlna aflată pe lângă izvoarele Mureșului a fost construită de către părintele Ébner Jenő. Conform datelor recensământului din 1992 are 801 locuitori.

DN 12, strada principală a localității este paralelă cu albia Mureșului și trece peste acesta numai în locul numit Poiana Popii. Îmediat după acest pod, la vest începe rezervația naturală "După Luncă". Mlaștina După Luncă aflat la confluența Mureșului, pârâului Senetea și a pârâului Ponc, la vest de DN 12 la 2 km de așezare este zonă de protecție a naturii. Are o suprafață totală de 40 de hectare, cu un strat de turbă de grosime între 2-3 m.

Izvorul râului Mureș se găsește pe versantul sudic al Muntelui Negru. Locul din centrul satului, nu departe de șosea, la vest de aceasta, la poalele muntelui Grețeș, unde la altitudinea de 866 m există un mic izvor este desemnat de localnici ca izvorul râului - probabil din considerentul, că este ușor acessibil turiștilor - dar specialiștii precizează, că izvoarele adevărate sunt sus, la 1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru în apropierea Vârfului Fagului, și localnicii, pe primii câțiva km îl cunosc sub denumiri variate: pârâul Varului, pârâul Baci sau pârâul Forica, afluent al pârâului Mare, se varsă în acesta în apropierea stației de cale ferată. Lungimea totală a râului Mureș este de 803 km, din care 80 km în județul Harghita, 768 km în România.

Originea denumirii Mureș: provine din cuvintele celtice muor= mlaștină, baltă și acha=râu, deci moraha râu băltos, mlăștinos. Denumirea săsească Miersch, Muresc, este cel mai aproape de această formă arhaică, după părerea lingviștilor.

Pragul - pasul - ce leagă cele două bazine intramontane ale Ciucului și Ghiurgheului este în același timp și granița dintre masivele Harghitei și al Gheorhenilor cu toate că, din punct de vedere geologic vîrful Grețeș (1126 m) aflat la sud de acesta nu este de origine vulcanică, ca restul masivului Harghitei. După calculele lui Szigyártó Gábor (1906) cumpăna apelor dintre bazinele Oltului și a Mureșului în această zonă este de 33 km lungime, și are o înălțime medie de 1283 m.

Stațiunea de tineret este azi una din cele mai importante centre de recreere de tineret din țară. Cele câteva decenii de existență s-au concretizat în numeroase facilități turistice, stațiunea dispunând de pârtie de schi de bună calitate.

Izvorul Mureșului are o nouă biserică catolică, construită în locul capelei vechi. În curtea parohiei se află o clopotniță care are in componență una din curiozitățile locale - clopotul adus din Italia de către Dr. Kurkó Alajos.

De asemenea s-a construit și o casă de rugăciuni reformată.

Din 1999 în Izvorul Mureșului există și mănăstire și biserică ortodoxă sfințită de P.S. Ioan Selejan episcopul Covasnei și Harghitei.