Munții Hășmaș, Lacul Roșu, Cheile Bicazului

Trasee din zona Lacul Roșu

Traseul nr. 3.

Centrul stațiunii Lacul Roșu(967 m) - Balconul de Piatră (1007 m) - Drumul lui Márton Ferenc - Crescătoria de păstrăvi (993 m) - Debarcader (983 m) - Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) (traseu circular)

Marcaj: cruce roșie.

Lungimea traseului: 1 ore.

Distanța de parcurs: 3,5 km.

Diferență de nivel: 40 m, plimbare ușoară.

Pornim de la Restaurantul Lacul Roșu. Aici, între restaurant și magazin este locul în care se întâlnesc traseele din stațiune. În spatele Motelului Lacul Roșu pe o potecă bine bătătorită întrăm în pădure; urmează singurul urcuș al traseului. După cca. 250 m de urcuș ajungem la Balconul de Piatră. Este unul din cele mai frumoase puncte de belvedere al stațiunii Lacul Roșu, la 15-20 m deasupra luciului apei. După Balconul de Piatră poteca mai urcă puțin, apoi se duce paralel cu malul lacului și coborâm la capătul acestuia. Aici marcajele cruce albastră și cruce roșie se despart, marcajul nostru merge mai departe pe lângă pârâul Suhard spre Piatra Licaș. Traseul continuă pe drumul forestier, denumit după cel care l-a construit, Márton Ferenc din Gheorgheni. Următorul punct ce merită amintit este Poarta de Piatră; și aceasta, ca si perechea sa din Cheile Bicazului, și-a căpătat forma actuală după exploziile din timpul construirii drumului. De la Poarta de Piatră mai avem de mers numai câteva sute de metrii până la păstrăvărie. De aici pornește drumul asfaltat prin pădure la Vila Borș (cca. 300 m).

Podul de lemn de la capătul lacului trecea cândva peste Lacul Mic, care între timp a fost umplut de aluviuni, acum este un tufiș în locul lui. Urmărim marcajul de pe malul de est și după 800 m ajungem la Vila Debarcader (Ranova). De la debarcader putem închiria bărci de 4-6 persoane în perioada mai-septembrie, cu care putem face plimbări pe lac. Traseul se închide cu traversarea digului natural care a închis valea, surpându-se de pe Piatra Ghilocoș și pe lângă vânzătorii de suveniruri ajungem la punctul de unde am plecat.

Traseul nr. 4.

Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) - Vila Bucur (990 m) - Cabana Suhard (1091 m) - Șaua Suhard (1202) - Vf. Suhardul Mic (1345 m)

Marcaj: triunghi albastru.

Lungimea traseului: 1 1/4 ore.

Distanța de parcurs: 3 km.

Diferență de nivel: 378 m, accesibil tot anul.

Începem traseul din fața Restaurantului Lacul Roșu. Primii 200 m le parcurgem pe DJ 12/C, apoi trecem podul Bicazului și mergem spre Vila Bucur.

Clădirea este cea mai veche construcție turistică din stațiune, a fost construit în 1926. Cu aceasta a început turismul din Lacul Roșu. Puțin mai departe drumul asfaltat se termină, până la Cabana Suhard urcăm pe un drum de macadam. De aici poteca ne conduce sub peretele sudic al Suhardului Mic. De aici pornesc traseele de alpinism. Poteca urcă în șaua Suhardului. Aici întâlnim traseul nr. 14, marcat cu linie galbenă care urcă de la pârâul Cupaș.

Înainte să continuăm drumul la Suhardul Mic putem face un ocol de 1,1 km la Suhardul Mare. Din șa pe o potecă fără marcaj, pe lângă pârtia de schi Suhard după o plimbare de 25 minute putem ajunge la Suhardul Mare (1504 m), un punct de belvedere.

Din șaua Suhardului trecem printr-o pădure, apoi după 400 m urcuș abrupt ajungem pe platoul Suhardului Mic, de unde avem o vedere de o frumusețe rară asupra stațiunii, brațului din Valea Oii a Lacului Roșu, și vârfurile din jur. Cu puțin noroc putem întâlni și capre de munte.

Traseul nr. 5.

Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) - Cheile Bicazului - Cheile Bicazului Mic - drumul Surducului - șaua Piatra Roșie (1011 m) - Lacul Roșu (967 m) (traseu circular)

Marcaj: linie galbenă.

Lungimea traseului: 3-4 ore.

Distanța de parcurs: 10 km.

Diferență de nivel: 44 m, accesibil tot anul, traversarea Bicazului Mic pe timp ploios sau iarna-primăvara poate fi problematică.

Plecăm din fața Restaurantului Lacul Roșu. Primele sute de metrii trecem prin intravilanul stațiunii, și după ce trecem de intrarea în vila Raza Soarelui coborâm în Cheile Bicazului. Intrarea în Chei este marcată de stânca "Turnul Porții" și Făgetul Ciucului. Pârâul Bicaz curge într-o vale străjuită de pereți de stâncă cu înălțimea între 100 și 350 m. Imediat după intrare, pe malul stâng este Grădina Zânelor, o formațiune specifică de stânci, locul preferat al caprelor de munte. Vizavi începe cel mai important traseu de alpinism din Făgetul Ciucului, Lacrima Stâncii. După puțin timp ajungem la podul dublu de la gura pârâului Cupaș (944 m), începutul traseelor nr. 6. și 7., în același timp intrarea în cheile (canionul) Cupașului. În apropiere este peștera Suhardului (traseul nr. 6.) singura peșteră cunoscută din Suhardul Mic. Pe porțiunea următoare DN 12/C se îndepărtează de apele Bicazului și șerpuiește printre creasta Cupaș și Făgetul Ciucului până la Poarta de Piatră. Și aceasta - ca și perechea sa de lângă Lacul Roșu - s-a creat în urma exploziilor cu care s-a excavat traseul drumului. De aici pornește traseul nr. 8, care duce în stațiune și traseul nr. 18 care duce la Piatra Maria, care pornesc pe Drumul Vărarilor, un drum forestier spre dreapta. De aici se vede deja Piatra Altarului, formațiunea de stâncă pe care putem vedea foarte des alpiniști care "atârnă" pe peretele vertical. Încep "Serpentinele Mici" primele două serpentine din Cheile Bicazului, unde trecem pe lângă singurele case din Chei. În prezent Vila Marta, câteva căsuțe de lemn și niște locuri de corturi reprezintă posibilitățile de cazare din Chei. Primii care au reușit escaladarea dificilă a Pietrei Altarului au fost doi tineri din Brașov, Csallner Ervin și Goldschmidt Waldemar (1934), dar eroul adevărat este Keresztes Zoltán din Joseni, care a urcat cu picioarele goale, în costum popular secuiesc. Părăsim singurul loc locuit din Chei (km 29), și ajungem foarte curând la tunelul vechi săpat în stâncă, pe lângă care s-a construit un alt tunel modern în ultimii ani. Vizavi apa Bicazului parcurge porțiunea cu cea mai mare cădere din chei, cu numeroase căderi mai mici de apă. aici se află și gura pârâului Lapoș, "surducul" căreia este unul din cele mai spectaculoase trasee (nr. 17.) ale zonei. După ce ieșim din tunelul întunecat și umed începe "Serpentina Mare" pe versantul nordic al Pietrei Maria. Drumul coboară peste 50 m. După Serpentina Mare începe Poarta Iadului, punctul în care Piatra Maria și Peretele "Bardócz" aproape se ating. Cu numai 150 m mai jos începe "Tărnațul Iadului", de aici se văd "Piatra Altarului", Peretele "Bardócz", "Turnul Negru" - formațiunea stâncoasă din Piatra Maria și stâncile din Piatra Surducului. De aici începe "zona comercială" a cheilor. Podul neterminat de la gura pârâului Bicazul Mic (așa numitul Podul Maghiarilor) marcajul părăsește DN 12/C și urcă cheile Bicazului Mic. De aici începe "Gâtul Iadului", porțiunea cea mai îngustă a Cheilor, străjuită din dreapta de Piatra Surducului și spre stânga de Peretele Bardócz. Deasupra malului stâng al Bicazului putem admira "Turnul de Pază" și "Cortul de Piatră", două formațiuni de stâncă deosebit de interesante. Mai jos spre dreapta remarcăm "Rezervația" și "Lumea Pierdută", două rezervații ale naturii, ultimele refugii ale unor plante ca Taxus baccata, locuri accesibile numai pentru alpiniști.

Sub Rezervația, la piatra kilometrică nr. 31. este punctul cel mai îngust al Cheilor, la numai 800 de m de la capătul Cheilor, cu cele două puncte de reper, spre stânga "Peștera Cascadei" - deasupra ultimului pod din Chei - și puțin mai jos "Izvorul Maria". Ieșind din chei, la gura pârâului Bardócz se afla Vila Iadului, loc important de cazare, care a ars din temelii în anii 1940. Dacă urmăm marcajul linie galbenă, trecem peste pod și mergem mai departe pe malul stâng al pârâului Bicazul Mic ajungem după 200 m la pârâul Bardócz.

Vara, pe timp frumos traversarea nu reprezintă o problemă, dar în rest traversarea poate fi dificilă, dacă nu imposibilă. Poteca turistică urcă pe malul drept, sub Piatra Surducului printre stânci mărunte, rezultatul prăbușirii a unei părți din peretele de stâncă cu câțiva ani în urmă. Urmează un urcuș abrupt, pe un teren împădurit, după care ajungem pe versantul sud-estic al Pietrei Surducului. După câțiva metri de ocol putem ajunge la punctul de belvedere a Bicazului Mic.

Ne întoarcem la marcajul linie galbenă, poteca coboară printr-un mestecăniș în valea pârâului Cighenilor, plină de căderi de apă. De aici trebuie să ne cățărăm 400 m ca să ajungem pe Poiana Surducului. Pe această porțiune marcajul este aproape inexistent. Traseul mai urcă până la Vf. Surducul Mic (950 m) și la locul numit "Căprăria" ajungem la drumul vechi al Surducului. După o plimbare confortabilă de 1 km, ocolind vârful spre sud ajungem iarăși în valea pârâului Bicazul Mic. Putem traversa pârâul la capătul sudic al cheilor acestuia printr-un podeț de scândură, traversăm mica luncă și urcăm abrupt pe Drumul Surducului. Traseul acestuia este dificil de urcat, din cauza gardurilor puse aiurea, dar la capătul poienii ajungem la drumul forestier Bicazul Mic. Acest loc este numit de localnici Poiana Vărarilor, de aici pornește spre dreapta Drumul Vărarilor pe care urmărește și marcajul triunghi galben (traseul nr. 8.). De aici urcăm în șaua Piatra Roșie (1011 m). Travesăm aceasta, ajungem înapoi în Județul Harghita, și peste puțin timp în stațiunea Lacul Roșu.

Traseul nr. 6.

Gura pârâului Cupaș (944 m) - valea Cupaș - gura pârâului Cupașul Mic (962 m) - Drumul Lapoșului (1435 m)

Marcaj: punct albastru.

Lungimea traseului: 2 ore.

Distanța de parcurs: 7 km.

Diferență de nivel: 491 m, accesibil pe jos tot anul, iar cu mașina cu excepția iernii.

Pornim de la gura pârâului Cupaș, la 1,8 km de stațiunea Lacul Roșu și urmăm - aproape tot traseul - drumul forestier Cupaș. La început marcajele punct albastru și cruce roșie merg împreună, drumul urcă lin prin cheile Cupașului. La dreapta trecem de o piatră, de aici la cam 250 m marcajul cruce roșie părăsește drumul forestier și urcă spre nord pe o potecă lată spre nord.

După ce ieșim din chei valea se lărgește și după câteva minute ajungem la casa pădurarilor de la gurile Cupașului Mic. Cu 180 m mai sus, acolo unde putem traversa ușor pârâul începe poteca turistică marcată cu linie galbenă, care urcă în șaua Suhard. Cu 600 m mai sus pârâul Cartofului se varsă în Cupaș vizavi de o carieră de piatră. Mai sus, la gura pârâului "Metafa" trecem pe lângă o cabană de vânătoare, de aici pornește spre nord un drum forestier. După 20 de minute ajungem la gura pârâului Dănțuraș, apoi, cu 800 m mai sus se termină porțiunea refăcută a traseului, de aici avem marcaj punct albastru închis. Drumul forestier din ce în ce mai abrupt ne mai călăuzește 1,4 km, după care urmează o potecă care urcă abrupt și ne duce, în spatele Pietrei Dănțurașului pe Drumul Lapoșului, unde întâlnim traseul turistic nr. 1. marcat cu linie albastră. De aici pornim spre sud (spre stânga) și ajungem în 2 ore la Pasul Pângăraț, sau, dacă mergem spre nord în 20 de minute la Poiana La Vinkli

Traseul nr. 7.

Gura pârâului Cupaș (944 m) - poalele Cupașului (1080 m) - Cheile Bicazului (km 29) (850 m)

Marcaj: cruce roșie, de la poalele Cupașului punct roșu.

Lungimea traseului: 1 ore.

Distanța de parcurs: 3 km.

Diferență de nivel: 136 m, plimbare ușoară.

Ca și la traseul nr. 6. pornim de la gura pârâului Cupaș. Pe primii 400 m urcăm pe același drum, marcat cu cruce roșie, respectiv punct albastru, pe drumul forestier în valea pârâului. Marcajul cruce roșie nu a fost refăcut de mult, trebuie să fim atenți! La 250 m după crucea de piatră de pe marginea drumului cotim spre dreapta și urcăm printre stânci, pe o potecă lată, prin urcușul împădurit spre nord. În curând ieșim dintre stânci și ajungem pe un drum de țară. După un urcuș de cca. 500 m de la ultimele stănci pe o mică poiană întâlnim marcajul punct roșu (traseul nr. 16.). Locul este numit Colțul Cupașului sau Fundul Cupașului.

Poteca coboară spre sud-est prin pădure spre fosta cabană Cheile Bicazului.

Traseul se termină pe DN 12/C sub Piatra Altarului. De aici putem urca în stațiunea Lacul Roșu (3 km) sau cobori la capătul Cheilor Bicazului (2 km).

Traseul nr. 8.

Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) - Șaua Piatra Roșie (1011 m) - Drumul Vărarilor - Șaua Țifra (1002 m) - Cheile Bicazului (850 m)

Marcaj: triunghi galben.

Lungimea traseului: 1 ore.

Distanța de parcurs: 3,5 km.

Diferență de nivel: 44 m, plimbare ușoară.

Pornim din centrul stațiunii pe traseul care - de fapt - reprezintă o plimbare ușoară. Trecem DN 12/C și pe lângă singurul bloc de locuințe din stațiune intrăm pe drumul forestier Bicăjel. Acesta din urmă corespunde în mare parte cu vechiul drum al Surducului. După un urcuș moderat de 800 m ajungem în spatele vilei Raza Soarelui, de unde avem o vedere frumoasă spre stâncile din Suhardul Mic, Grădina Zânelor, peretele sudic și sud-estic din Făgetul Ciucului.

În curând ajungem în șaua Piatra Roșie, la Biserica Ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul construită de curând. Până în acest punct marcajele triunghi galben, linie galbenă și triunghi roșu, adică traseele nr. 8., 5. și 12. mergeau împreună. La capătul pârtiei de schi marcajul triunghi roșu își continuă drumul spre sud-est, spre dreapta, marcajul linie galbenă își continuă drumul împreună cu triunghiul galben. După șa intrăm în zona cătunului Bicăjel. Coborâm 700 m, deja fiind pe teritoriul județului Neamț până la primul viraj important al drumului. Aici cele două trasee se despart, marcajul linie galbenă coboară drept înainte pe aproape impracticabilul Drum al Surducului în valea Bicazului Mic, marcajul triunghi galben cotește spre stânga, pe Drumul Vărarilor spre nord. Continuăm drumul pe versantul estic al Făgetului Ciucului, pe marginea Poienii Florilor. Mai avem 650 m până la Șaua Țifra (1002). De aici putem urca pe o potecă fără marcaj la punctul de belvedere al Pietrei Maria. Poiana se termină în curând și drumul intră în pădure și ajunge sub peretele vestic al Pietrei Maria sub traseele de alpinism "Ficsúr" și "Derby-ul '67". Aici drumul este închis de căderile de stâncă. Avem de coborât 15 minute până la DN 12/C pe care ajungem între Poarta de Piatră și "Serpentinele Mici". Distanța de la stațiunea Lacul Roșu este de numai 3 km.

Traseul nr. 9.

Lacul Roșu (debarcader) (983 m) - Poiana lui Paleu (1242 m) - Fagul Roșu (1390 m) - Poiana "Száraz-tók" (1530 m) - Vf. Piatra Cherecului (1580 m) - Poiana Albă (1460 m)

Marcaj: punct albastru.

Lungimea traseului: 4 1/2 ore.

Distanța de parcurs: 10 km.

Diferență de nivel: 597 m, aproape impracticabil iarna.

Pornim de la debarcaderul de la Lacul Roșu și urcăm în câteva minute la Vila Hășmașul Mare. Urcăm abrupt în pădure până la căsuțele de sub Piatra Ghilocoș. Pe locul numit Poiana Ghilocoș întâlnim marcajul punct albastru dublu care indică traseul care urcă la punctul de belvedere. În curând urcăm în șaua Ghilocoș (1270 m). Din Poiana lui Paleu drumul pietros virează spre sud-est, împreună cu marcajele punct albastru și roșu, și după câteva minute, lângă piatra de marcaj forestier VII/92 ajungem la o bifurcație: marcajul punct roșu coboară în mai puțin de 30 minute în valea pârâului Oii, în timp ce noi continuăm drumul spre intersecția traseelor din Poiana Albă.

Continuăm drumul la marginea Poienii Fagului Roșu, la capătul superior al acestuia intrăm în pădure. Aici virăm brusc spre stânga și urcăm 800 m până ce ajungem într-o pădure deasă. Urmează Poiana "Száraz-tók", de unde putem face un ocol până la Peștera Cu Trei Intrări, accesibilă numai cu echipament de alpinism, aflat la 100 m vest de traseu.

Urcăm lin cam 35 minute, până când ajungem pe o mică poiană, unde se termină drumul, de aici mergem pe o potecă care urcă pe șaua dintre Hășmașul Negru și Piatra Cherecului (1580 m), de unde traseul o ia spre dreapta spre sud-vest, și trece pe sub Vf. Muntele Rotund în Poiana Bârsan. De aici, cu un ocol de 600 m putem urca pe Vf. Hășmașului Negru (1773 m). Din șa coborâm cam un sfert de oră până la Poiana Bârsan, și după un km, pe sub Piatra Potcoavei ajungem la Poiana Albă. De aici, prin Șaua La Tunzerie și Ciofronca marcajul linie roșie ne duce la Pasul Pângăraț (traseul nr. 2.), sau pe direcția opusă prin Hășmașul Mare la Cabana Piatra Singuratică, sau, pe traseul marcat cu linie albastră în stațiunea Lacul Roșu (traseul nr. 10.).

Traseul nr. 10.

Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) - Valea Oii - Gura pârâului Hășmaș (1130 m) - Piatra Potcoavei (1450 m) - intersecția traseelor din Poiana Albă (1460 m)

Marcaj: linie albastră.

Lungimea traseului: 2 1/2 ore.

Distanța de parcurs: 8 km.

Diferență de nivel: 493 m, accesibil tot anul.

Pornim de lângă Restaurantul Lacul Roșu, trecem prin parcarea din spatele debarcaderului de unde pornește și traseul nr. 9. Urmăm traseul șoselei până la drumul forestier Valea Oii din apropierea pietrei kilometrice nr. 24. De aici putem urca încă 2,5 km pe șosea la Cimitirul Eroilor. Drumul forestier urcă pe valea pârâului Oii, ajungem la crucea care marchează începutul traseului turistic nr. 13. Trecem pe lângă o casă de locuit și intrăm în pădure, unde începe un urcuș mai greu. După 15 minute trecem pe lângă o stână și în curând ajungem la podul pârâului Hășmaș unde părăsim drumul forestier. De aici pleacă traseul turistic 10/a care urcă prin valea pârâului Oii la poiana Ciofronca. Din apropierea pârâului marcajul linie albastră urcă pe creasta dintre pârâurile Oii și Hășmașului pe un drum de țară. După un urcuș de 200 m ajungem la un punct de belvedere. Urcușul abrupt continuă, și după puțin timp virează spre dreapta și intră în pădure. Ajungem pe a creastă împădurită și peste 15 minute ajungem sub Piatra Potcoavei, colțul Poienii Albe. De aici mergem pe drumul cunoscut din descrierea traseului anterior.

Traseul nr. 10/a.

Gura pârâului Hășmaș (1130 m) - Poiana Ciofronca (1550 m)

Marcaj: cruce roșie.

Lungimea traseului: 1 ore.

Distanța de parcurs: 1,5 km.

Diferență de nivel: 360 m, practicabil tot anul.

Dacă pornim din Lacul Roșu prima parte a traseului este identică cu traseul nr. 10. Gura pârâului Hășmaș este la 6 km de stațiune și la 4 km de la drumul forestier Pârâul Oii. De aici putem urca cel mai simplu la Poiana Ciofronca și traseul de creastă din Munții Hășmașului. De la pod urcăm 650 m pe valea pârâului Oii, până la gura unui pârâu mic care coboară din Poiana Ciofronca. Aici părăsim valea pârâului și urcăm abrupt pe urmând marcajele cruce roșie. După un urcuș constant, greu, de 110 m ajungem la drumul de țară care traversează Poiana Ciofronca. Prin poiană trece traseul de creastă marcat cu linie roșie, pe care putem urca pe Vf. Piatra Ciofronca (1607 m).

Tot de aici putem ajunge în 2 ore la Pasul Pângăraț spre nord-vest, sau în 1 ore la Poiana Albă spre sud-est.

Traseul nr. 11.

Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) - Balconul de Piatră (1007 m) - Valea pârâului Suhard - Piatra Licoș (1675 m) - Peștera carstică Licoș (1650 m)

Marcaj: cruce albastră.

Lungimea traseului: 4 ore.

Distanța de parcurs: 6 km.

Diferență de nivel: 708 m, traseu aproape impracticabil pe timp de iarnă.

Și acest traseu pleacă din centrul stațiunii. Până la capătul Lacului Roșu de la gura pârâului Suhard este identic cu traseul nr. 3. De aici urmăm drumul forestier din valea pârâului, trecem pe lângă o casă de pădurari și înaintăm până la capătul drumului (1 km). Până aici putem urca și cu mașina. Mai departe mergem pe un drum de țară, tot pe valea pârâului.

După un urcuș de 500 m valea se lărgește. Ajungem pe o poiană prin care pârâul trece printr-un teren mlăștinos. Ajungem în curând la izvoarele pârâului de unde marcajul turistic continuă spre vest pe o potecă vânătorească. Ajungem în Șaua Licoș (1461 m) și trecem pe lângă o stână. Marcajul o ia spre nord-vest și urcă pe Vf. Piatra Licoș (1675 m). La numai 200 m nord-est de vârf se găsește, la altitudinea 1650 m, peștera verticală - singura cunoscută în zonă - accesibilă numai cu echipament de alpinism.

Traseul nr. 12.

Centrul stațiunii Lacul Roșu (967 m) - șaua Piatra Roșie - Poiana Ghilocoș - Belvedere Piatra Ghilocoș (1378 m)

Marcaj: triunghi roșu.

Lungimea traseului: 2 ore.

Distanța de parcurs: 4 km.

Diferență de nivel: 411 m, accesibil tot anul.

Pornim din centrul stațiunii pe drumul forestier Bicăjel pe lângă pârtia de schi. Înainte ca drumul să ajungă în șaua Piatra Roșie, un drum aproape impracticabil, pietros urcă spre dreapta foarte abrupt, pe care continuă marcajul triunghi roșu. Urcăm prin pădure, și după câteva sute de metrii virăm spre dreapta, apoi, după alte câteva sute de metrii, spre stânga. După câteva minute ajungem la piatra de marcaj forestier nr. VIII/20 și ajungem pe Poiana Ghilocoș. Trecem prin poiană în direcția sud-vest. Trecem pe lângă ruinele unei construcții și ajungem pe punctul de belvedere Piatra Ghilocoș (1378 m). Dacă dorim să escaladăm vârful cel mai înalt din zonă, Vf. Ghilocoș (1408 m), trebuie să mergem 1 km est, dar trebuie știut, că vârful fiind împădurit, nu vedem mare lucru de acolo.

Traseul nr. 13.

Valea pârâului Oii (1012 m) - Poiana lui Paleu (1242 m) - Poiana Jgheabului - valea pârâului Jgheabul Cherecului - cătunul Bicazul Mic (885 m)

Marcaj: punct roșu.

Lungimea traseului: 2 ore.

Distanța de parcurs: 4,3 km.

Diferență de nivel: 230 m, accesibil tot anul.

Dacă pornim din stațiune, prima parte a traseului este identic cu traseul nr. 10. De la crucea aflată la 1,1 km de la începutul drumului forestier urcăm pe drumul de țară care trece în curând pe lângă un canton forestier. După o jumătate de oră ajungem la Poiana lui Paleu, unde, lângă piatra de marcaj forestier VIII/92 întâlnim marcajul punct albastru, care merge spre Poiana Albă.

În curând, ajungând pe Poiana Jgheabului marcajul punct albastru părăsește valea pârâului Jgheabul Cherecului și continuă spre nord, apoi urmează traseul nr. 8. și se întoarce în stațiune.

Din puctul de bifurcație a traseelor marcate cu punct roșu și punct albastru merită să facem un ocol la Piatra Cherecului. În continuare ne întoarecem în valea valea pârâului Jgheabul Cherecului după 1,5 km ajungem pe locul numit La Bechet, de unde coborâm în câteva minute la podul Bicazului Mic, sfârșitul potecii marcate. Vara cei care nu se tem de apa rece merită să coboare pe Cheile Duruitoarei sau "La Cascada", unde, în mod garantat turiștii temerari vor fi răcoriți de căderile de apă.

Traseul nr. 15.

Lacul Roșu (debarcader) (983 m) - Poiana Ghilocoș (1210 m) - Piatra Ghilocoș (Belvedere) (1378 m)

Marcaj: punct albastru, din Poiana Ghilocoș punct albastru dublu.

Lungimea traseului: 2 ore.

Distanța de parcurs: 3,5 km.

Diferență de nivel: 395 m, accesibil tot anul.

Pornim din parcarea din spatele debarcaderului. Prima parte a traseului, până la Poiana Ghilocoș este identică cu traseul nr. 9. În Poiana Ghilocoș trebuie să fim atenți să nu greșim punctul în care pornește marcajul punct albastru dublu. Poteca urcă abrupt pe singurul traseu posibil pe Piatra Ghilocoș. De la punctul de despărțire la 200 m ajungem la un izvor. De aici poteca virează spre nord și după un urcuș de 20 de minute ajungem la punctul de belvedere Piatra Ghilocoș (1378 m). Acolo întâlnim marcajul triunghi roșu al traseului nr. 12., pe care putem cobori în stațiune.