Borsec, Toplița și împrejurimile

Trasee turistice din zona Tulgheș

Traseul nr. 20.

Bicazu Ardelean (575) - pârâul Jidan (615) - gura pârâului Bistra (660) - pârâul Bistra (740) - gura pârâului Bistra Mică (810) - Curmătura Pinticului (1090) - pârâul Pintic (670)

Marcaj: linie albastră, de la gura pârâului Bistra Mică triunghi roșu.

Lungimea traseului: 7 ore.

Distanța de parcurs: 20 km.

Diferență de nivel: 515 m, iarna din cauza lungimii traseu foarte dificil.

Pornim din Bicazu Ardelean, de la punctul de afluență dintre Bicaz și pârâul Jidan. Putem ajunge aici luând cursele de autobuz dintre Gheorgheni și Bicaz. Traseul începe pe DJ 127/A. Trecem pe lângă trei biserici, romano-catolic, ortodox și adventist. Pe stânga putem vedea clădirile fostei cazarme de grăniceri maghiari. Urcând pe valea Jidanului trecem pe lângă primăria din Bicazu Ardelean, vizavi, pe versantul Mt. Mărului vedem o bisericuță din lemn. De aici mai avem de mers cam 2,5 km pe drum asfaltat printre casele din Jidan apoi ne continuăm drumul pe un drum nemodernizat. La 20 minute de mers din acest punct ajungem la un stâlp de orientare turistică, care indică direcția de mers spre cabana Dochia. La 500 m nord-vest de aici se află pe un deal biserica ortodoxă din Telec. Cotim spre dreapta și cu urcuș lin pe DJ 138 trecem printre casele răzlețe din Bistra. La 3,3 km de bifurcație trecem pe lângă un bazin de beton armat în albia Bistrei, este punctul de afluență a pârâului Frânturii. Aici este granița tradițională dintre Ardeal și Moldova. După ce părăsim casele, trecem pe drumul forestier care urcă prin pădure. După puțin timp ajungem la Pârâul lui Stan. La punctul cel mai de jos al poienii se întâlnesc cele două Bistre, Bistra Mare și Bistra Mică. De aici marcajul linie albastră pe drumul forestier din valea pârâului Bistra Mare urcă în Munții Ceahlăului la Cabana Dochia, aflată la 4 1/2 ore de mers. Marcajul triunghi roșu deteriorat, abia sesizabil începe pe poteca veche de pe linia fostei granițe și după un urcuș de 900 m prin pădure ajunge pe teren deschis. În curând ne întoarcem în pădure și după un urcuș de 600 m ajungem în apropierea Curmăturii Pinticului. Aici ne întâlnim cu marcajul linie albastră al traseului de creastă din Munții Hășmașului. Pe o porțiune scurtă cele două marcaje merg împreună până la Curmătura Pinticului, aflată între Vf. Chișcer și Culmea Tablei. De aici marcajul linie albastră continuă spre Cabana Dochia din Munții Ceahlăului, iar marcajul triunghi roșu continuă spre nord-vest pe malul unui afluent al pârâului Pintic și coboară într-un sfert de oră lângă pârâul Pintic. În valea care se lărgește ajungem imediat la drumul forestier "Valea Pinticului". După 1,5 km ajungem la gura pârâului "Halas" și de aici avem de mers foarte puțin până la primele case din Pintic. De la școala din localitate mai avem 2,3 km de mers până la DN 15 dintre Toplița și Lacul de acumulare Bicaz.

Traseul nr. 21.

Bicazu Ardelean (575) - pârâul Jidan (615) - Telec (680) - Toșorog (720) - gura pârâului Stânii (780) - Pasul Balaj (1078)

Marcaj: linie albastră, de la gura pârâului Bistra fără marcaj.

Lungimea traseului: 4 1/2 ore.

Distanța de parcurs: 13,5 km.

Diferență de nivel: 503 m, accesibil tot anul.

Prima parte a traseului, cel marcat este identic cu traseul nr. 20. De la gura pârâului Bistra ne continuăm drumul pe lângă apa Jidanului printre casele din Telec pe DJ 127/A. După jumătate de oră ajungem în cătunul Toșorog. Trecem pe lângă biserica adventistă din localitate și pe lângă gura celor două văi locuite: Toșorog și Zenogheni. Localitatea a devenit cunoscută datorită uzinei de îmbuteliere a apei minerale de lângă gura pârâului Borviz și peștera din apropiere din valea Jgheabul cu Gaura aflată spre dreapta in versantul vestic al muntelui Toșorog, la 20 minute de la ultimele case ale cătunului.

În spatele stației de îmbuteliere găsim un izvor de apă minerală, cu care ne putem completa rezervele de apă. Urcăm pe valea Jidanului, și după 600 m ajungem la crucea de la gura pârâului Stânii. De aici pleacă spre nord un drum forestier prin care putem ajunge la poalele Higheșului. Noi ne continuăm drumul paralel cu apa Jidanului, în valea împădurită mergem până la Hanul lui Radu (La Radu) aflată la gura pârâului Radu. La 1 km de aici, lângă o altă cruce drumul părăsește valea Jidanului și continuă pe valea unui afluent al acestuia. Până aici a fost porțiunea practicabilă cu mașina a traseului. Pe drumul care urcă din ce în ce mai abrupt, după o jumătate de oră ajungem la crucea din Pasul Balaj. De aici ne putem continua drumul pe traseul de creastă (traseul nr. 1.) spre Vf. Higheșul sau spre Pasul Pângăraț, sau să coborâm pe valea pârâului Balaj la Tulgheș (Traseul nr. 22.).

Traseul nr. 22.

Tulgheș (Putna) (698) - Pasul Balaj (1078)

Marcaj: fără marcaj.

Lungimea traseului: 1 1/2 ore.

Distanța de parcurs: 5 km-

Diferență de nivel: 380 m, accesibil tot anul.

Pornim din satul Putna, aflat la 4,5 km de centrul Tulgheșului la punctul de întâlnire a pârâului Putna cu pârâul Balaj. Traseul, pe toată lungimea ei coincide cu DJ 127/A și începe la un centru de colectare a laptelui. Primi 800 m mergem prin localitate pe valea pârâului Balaj, apoi, după ce ieșim dintre case, drumul se deteriorează treptat și urcă continuu. Acest drum lega pe vremuri Tulgheșul de Bicazu Ardelean. Valea începe să se îngusteze și intrăm în pădure. În curând ajungem la crucea din Pasul Balaj (1078 m), unde ne întâmpină haita numeroasă de câini ciobănești de la stâna din apropiere. De aici avem trei opțiuni - coborâm spre Toșorog pe drumul de țară "poreclit" DJ 127/A (Traseul nr. 21.), sau pe traseul de creastă marcat cu linie albastră la stânga spre Curmătura Pinticului sau spre dreapta spre Pasul Pângăraț. (Traseul nr. 1.)

Traseul nr. 23.

Hagota (795 m) - pășunea din Subcetate (1250 m) - șaua Piatra Vitoș (1415 m) - Vf. Piatra Vitoș (1609 m)

Marcaj: linie albastră, din șaua Piatra Vitoș punct albastru dublu.

Lungimea traseului: 4 ore.

Distanța de parcurs: 7,5 km.

Diferență de nivel: 814 m, iarna greu accesibil.

Pornim din centrul Hagotei, aflat pe linia autobuzelor dintre Odorheiu Secuiesc - Gheorgheni - Ditrău - Tulgheș - Borsec (care mai nou circulă numai la sfârșit de săptămână), la piatra kilometrică nr. 20. a DJ 127. mergând spre sud pe valea pârâului Putna Întunecoasă ajungem în curând la o bifurcație: mergem spre stânga pe străduța îngustă dintre gardurile gospodăriilor. Nici urmă de marcaje turistice, din păcate. Înaintăm cam 550 m până la capătul străzii, apoi o luăm spre sud-est. De aici urcăm abrupt și intrăm în pădure. Drumul de țară la început merge paralel cu pârâul Filer, apoi urcă pe creasta dintre pâraiele Figheșul și Filer. Orientarea este îngreunată de numeroasele ramificații de drum spre dreapta și spre stânga. Ajungem în curând pe fâneața numită "locul lui Lackó Gyula", apoi drumul care urcă abrupt pe versant cotește spre est și intră în pădure. După un urcuș de 700 m ajungem pe pășunea din Subcetate. Drumul prin pășune este de 1,5 km. După ce ieșim din poiană și depășim porțiunea plină de stânci de lângă aceasta, mergem din nou spre sud-est, intrăm în pădure și ajungem pe versantul sudic al Pietrei Vitoș. După 2 km ajungem în șaua Pietrei Vitoș, unde întâlnim marcajul punct albastru dublu care urcă pe un traseu de 700 m pe vârful de 1609 m. Piatra Vitoș este un punct de belvedere deosebit și o zonă plină de plante și animale ocrotite, cu puțin noroc putem să întâlnim chiar și capre de munte.

Traseul nr. 24.

Hagota (795 m) - valea Putna Întunecoasă - gura pârâului Figheșul (828 m) - gura pârâului Deșelatului (924 m) - drumul Lapoșului - Șaua Deșelatului (1375 m)

Marcaj: cruce galbenă.

Lungimea traseului: 4 1/2 ore.

Distanța de parcurs: 13,5 km.

Diferență de nivel: 580 m, accesibil tot anul.

Deoarece traseul urmărește drumul județean, cu toate că marcajele sunt șterse sau chiar lipsesc, pericolul pierderii traseului este inexistent. Pe timp uscat este practicabil și cu mașina, cu bicicleta din primăvară până-n toamnă. După ce intrăm între case, pe creasta dintre Putna Întunecoasă și Putna Noroioasă urcăm până la clopotnița din lemn. Trecem pe lângă cimitirul localității, apoi ajungem la o intersecție. Una dintre drumuri urcă creasta abruptă dintre Tisașul și Putna Noroioasă, numită "Hágó" (de aici provine și denumirea localității - Hágótő - piciorul, sau poalele urcușului). Celălalt drum de țară ocolește cimitirul și trece prin pădure spre sud, paralel cu DJ 125. Noi vom urma acest drum, care, după 750 m de la colțul cimitirului coboară la gura pârâului Tisaș la DJ 125. Aici este o casă de vânători, vizavi, pe cealaltă parte a drumului o vilă particulară nouă. De aici mai avem de mers 550 m până la gura pârâului Figheșul. Cei care nu vor să urce ghidați de linia albastră de-a lungul traseului nr. 23. la Piatra Vitoș, în valea pârâului Figheșul au o variantă mai simplă: se poate urca 2,1 km pe drumul forestier al Figheșului la gura pârâului Figheșul Mic, și de acolo, pe creasta dintre cele două pâraie se poate urca la Vf. Figheșul. De aici n-avem altceva de a face, decât să urmăm traseul nr. 1. până la Piatra Vitoș. De la gura pârâului Figheșul drumul trece prin păduri de brazi, spre dreapta creasta Tisașului, spre stânga creasta Balmoului îngrădesc valea pârâului Putna Întunecoasă. Punctul de interes care urmează este gura pârâului Deșelatului, care se află la 3,7 km de la gura Figheșului. În valea acestuia de asemenea urcă un drum forestier. De aici primul punct de reper este căminul muncitoresc la o oră de mers, în prima curbă ascuțită a drumului care urcă din acest punct la drumul Lapoșului, și după 3 km ajungem la intersecția traseelor turistice din Șaua Deșelatului. De aici putem urma traseele nr. 1. Și 30 sau putem cobori pe traseul paralel cu pârâul Gherpatacul Mare în valea Belchiei.