Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely, Oderhellen)

În zilele noastre este al doilea oraș al județului Harghita după numărul locuitorilor: la 1 ianuarie 1996 a avut 39.484 locuitori. Din punct de vedere al traficului rutier are o poziție avantajoasă, pe cale ferată însă este capăt de linie. Este centrul economic și cultural al zonei Odorhei, treimea vestică a județului Harghita, oferind numeroase valori ascunse vizitatorilor.

Orășelul de 660 de ani Odorheiu Secuiesc, se află la marginea estică a Bazinului Transilvaniei, în valea Târnavei Mari la 52 km de Miercurea-Ciuc, 100 km de Târgu Mureș (pe drumul județean 13A), 200 km de Cluj ( pe drumul național E60), 100 km de Brașov (drumurile județene 137, 131 și 132B și drumul național E60), 52 km de Sighișoara.

Deși are o istorie de mai bine de 600 de ani, orașul Odorheiu Secuiesc nu dispune de monumente arhitecturale vechi. Singura construcție rămasă intactă din evul mediu este capela Jézus (Iisos) construită în secolul al 13-lea. Cele mai importante clădiri monumente ale orașului au 200-300 de ani. Budvár și cetatea "Székelytámadt" (Csonkavár) sunt mai vechi, însă de alungul secolelor au fost modificate, reconstruite.

Capela Jézus

Figurează în Registrul oficial al monumentelor județului Harghita (1992) ca monument arhitectural. Se află la intrarea sudică a orașului, la capătul dealului "Szálvátor" (Köszörûkő), în valea pârâului Mare, pe teritoriul satului de odinioară "Gyárosfalva", în apropierea izvoarelor tămăduitoare. Este o bisericuță înconjurată cu un zid fortăreață,. Nu cunoaștem data exactă a contrucției. Majoritatea cercetărilor de istoria artei așează data construcției în secolul al 13-lea, însă arheologul Mariana Beldie susține că biserica a fost construită în a doua parte a secolului al 16-lea.

Cetatea "Székely Támadt"

Se află în strada Cetății, cam la 200 de metri nord-est de colțul nord-vestic al Pieții Libertății. Cetatea medievală a fost un element caracteristic al orășelului de odinioară, dar și un element arhitectural de seamă al structurii orașului modern. Stând cu fața spre intrarea cetății, la dreapta vedem bastionul "Fóris", în spatele căruia se vede bastionul "Hajdú", iar la stânga, în față bastionul "Bánffy", în spate, în capătul nordic al curții bastionul "Telegdy". Cetatea a fost construită în mai multe faze (1490-92, 1561-65) în stil renascentist.

Casa memorială Tompa László

În imediata vecinătate a cetății (str. Tompa László nr. 10.) putem vizita expoziția care prezintă viața și activitatea poetului Tompa László (1883-1964). În această casă a trăit între anii 1920-1964 marele poet al secuimii, traducător și redactor.

Biserica și mănăstirea franciscană

Biserica și mănăstirea îmbină elementele perioadei de tranziție dintre baroc și clasicism, a fost construită între 1728-79. Biserica cu două turnuri a fost construită în stil baroc și clasicist. Poarta de intrare dintre cele două turnuri are stil renascentist. Biserica are 36 m lungime, 17 m lățime, 14 m înălțime. În turnul estic se află două clopote.

Colegiul reformat

Primul nivel al colegiului a fost construit în anii 1771-72, în stil baroc, care însă cu ocazia reconstrucțiilor s-a alterat, iar cel de-al doilea nivel între anii 1885-1886 în stil clasicist.Atmosfera specifică a colegiilor este păstrată de curtea interioară cu arcade, cu monumentul profesorului "Backamadarasi Kis Gergely" la mijloc.

Clădirea Școlii Pedagogice Benedek Elek

A fost construită între anii 1910-12 la sud de vechiul colegiu de arhitectul Magyar Vilmos. În această clădire funcționează Biblioteca Științifică a Muzeului Haáz Rezső.

Biserica reformată

A fost construită în centrul orașului (între Piața Libertății și Piața Márton Áron) între anii 1780-81, împărțind în două vechea Piață: Piața de Jos (cândva Piața Batthyány, azi Piața Libertății) și Piața de Sus (cândva Piața Deák, astăzi Piața Márton Áron). Constructorul bisericii a fost Baczkamadarasi Kis Gergely (1737-1787), renumitul profesor-rector al colegiului reformat. Noua biserică a fost construită pe ruinele capelei Sf. Ana.

Primăria

A fost construită între anii 1895-96 în stil eclectic, pe baza proiectelor lui Stehlo Ottó. Figurează în Registrul oficial al monumentelor județului Harghita (1992) ca monument arhitectural.

Clădirea gimnaziului romano-catolic

Astăzi aici funcționează internatul Liceului Tamási Áron. A fost construită în stil neoclasic între anii 1890-92 pe colțul sud-estic al Pieții de Sus.

Biserica romano-catolică

Este o capodoperă a constructorilor de biserici de la sfârșitul secolului al 18-lea, în stilul ei îmbinându-se armonios stilurile barocului târziu și barocului clasicist. A fost construită între anii 1787-93 pe vremea preotului paroh Kadicsfalvi Török Ferenc (1731-1804). Proiectantul și constructorul construcției a fost Schmidt Pál, maistru constructor venit de la Târgu Mureș. Construcția are o lungime de 38 m și o lățime de 18 m.

Clădirea parohiei romano-catolice

Data presupusă a construcției: începutul secolului al 17-lea.

Clădirea gimnaziului catolic, Liceul Tamási Áron

S-a construit între anii 1909-1910 în stil eclectic-secesionist după planurile elaborate de Pápai Sándor. Figurează în Registrul oficial al monumentelor județului Harghita (1992) ca monument arhitectural.

Biserica ortodoxă

Mica biserică ortodoxă a fost construită în 1920 în stil neobizantin.

Biserica greco-catolică

Biserica "Schimbarea la față" aflată în str. Kossuth a fost construită la sfârșitul secolului al 17-lea de un localnic înstărit de religie greco-catolică.

Budvár

Pe dealul "Budvár" (635 m) au existat așezări umane încă din perioada neoliticului, fiind vestigii și din perioada epocii fierului. Pe deal există ruinele unei fortificații din sec. al X-lea. Ruinele figurează în Registrul oficial al monumentelor județului Harghita (1992) ca monument arhitectural.