Gheorgheni

Gheorgheni (Gyergyószentmiklós, Niklasmarkt)

Este al treilea oraș al județului Harghita după numărul locuitorilor. Se află la marginea estică a bazinului Gheorghenilor, la altitudinea de 810 m.

Várszeg, cândva a fost cartierul armenilor, azi parte integrantă a orașului. În strada Márton Áron putem vedea casele familiilor armenești.

Orașul Gheorgheni este considerat ca fiind polul rece al țării. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0 grade depășește 160 anual.

În urmă cu 395 de ani, în 1607 Gheorgheni a primit dreptul de a organiza târguri și în urmă cu 95 ani, în decembrie 1907 a devenit oraș. În ziua de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, se organizează anual sărbătoarea orașului.

Orașul se situează lângă drumul național 12, la 62 km de Miercurea-Ciuc, 42 km de Toplița. Spre Praid prin pasul Bucin (1287 m) duce drumul județean 13B (65 km), spre Odorheiu Secuiesc (65 km) prin pasul Liban drumul județean 138. Spre lacul Roșu (29 km din centrul orașului) duce drumul 12C. Traseul circular din bazin, care trece prin Gheorgheni - Joseni - Ciumani - Suseni - Chilieni - Valea Strâmbă - Gheorgheni are 24 km. Pe calea ferată orașul este în legătură cu Miercurea-Ciuc respectiv Toplița.

Repere turistice din centru

Centrul orașului, Piața de odinioară, astăzi Piața Libertății, este unul din cele mai frumoase centre orășenești, format în jurul uni mic parc. Aspectul de astăzi s-a format pe la sfârșitul secolului XIX, când în locul caselor primitive ale meșteșugarilor s-au construit clădiri etajate, cum ar fi clădirea judecătoriei sau a spitalului. Tot aici se află statuia Sfântul Nicolae, opera sculptorului Burján Emil.

  • Biserica reformată (Piața Libertății 25.) a fost construită între anii 1895-99 pentru cei 200 de localnici de religie reformată. În noiembrie 1999 numărul reformaților din oraș a fost 1394.
  • Clădiri importante în Piața Libertății: casele cu numerele 1-11, 13, 15, 17-19, 22, 23, 16, 30. Aceste clădiri figurează în Registrul Oficial al Monumntelor din județul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.

În strada Márton Áron

  • Biserica romano-catolică (str. Márton Áron nr. 9-11). A fost construită între anii 1753-57 în locul vechii biserici gotice (1498), și poartă semnalmentele stilului baroc. Maistrul constructor al bisericii a fost Fogarassy György de la Sânmartin.
  • În vecinătatea bisericii se află mănăstirea de maici și școala de fete Sf. Vicențiu de Pal ("Fogarassy Leánynevelő Intézet", astăzi școală), unde s-au predat disciplinele: artă teatrală, dans și muzică.
  • Statuia episcopului ardelean Fogarassy Mihály se află în apropierea bisericii romano-catolice.
  • Casele din strada Márton Áron, sub numerele 10, 12, 14, construite în stil baroc demonstrează gustul pentru frumos al familiilor armenești.
    • Casa Kopacz: a fost construită la începutul anilor 1800;
    • Casa Bocsánczy: construită în 1733, una din particularitățile deosebite ale clădirii sunt ornamentele din fier forjat, datate 1841, adevărate capodopere ale genului;
    • casa familiei Kövér a fost construită după incendiul din 1810.
    • Casa Czárán (str. Márton Áron nr. 7): a fost construită în secolele 17-18. Toate cele patru clădiri figurează în Registrul Oficial al Monumentelor din județul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.
  • Clădirea Centrului Școlar pt. Agricultură a fost construită între anii 1785-1790.

În strada Bisericii Armenești

  • Biserica Catolică armenească (strada Bisericii Armenești nr. 1.) Pe colțul cu str. Lacu Roșu, la ieșirea spre est din centru se află biserica construită în stil baroc în anii 1730-1734. Într-una din bastioanele zidului de apărare s-a găsit statuia fecioarei Maria, care era parte componentă a altarului medieval al capelei în locul căreia a fost construită biserica. Unele elemente constructive ale capelei de odinioară pot fi văzute și azi.
  • Clădirea parohiei catolice armenești (strada Bisericii Armenești nr. 4.). Construită în sec. al XIX-lea figurează, împreună cu biserica armenească în Registrul Oficial al Monumentelor din județul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.

În strada Rákóczi Ferenc:

  • Clădirea Muzeului "Tarisznyás Márton" (fosta casă Vertán, în str. Rákóczi Ferenc nr. 1., la 300 m de centrul orașului). A fost construit în anii 1770-1778 în stil baroc, de către arhitectul Vertán István. În 1820 a fost cumpărată de armata austriacă, apoi a servit până în 1849 ca sediu al căpeteniei batalionului din Gheorgheni ai trupelor secuiești de grăniceri. În primăvara anului 1849 Gál Sándor, conducătorul trupelor revoluționare din Ciuc în această clădire l-a arestat pe maiorul Csernikó și pe ceilalți ofițeri austrieci, făcând posibilă realăturarea populației din scaunul Gheorghenilor la Revoluție. După 1849 a fost sediul autorității silvice din zonă, apoi oficiu de impozite și taxe, iar din 1961 Muzeu Orășenesc. Muzeul găzduiește expoziții care prezintă meșteșugurile tradiționale ale zonei, exploatarea, transportul și prelucrarea tradițională a lemnului, istorie locală, artă populară și arte plastice. Fondatorul muzeului, Tarisznyás Márton a lăsat moștenire o instituție cu un tezaur deosebit de bogat, în special în ceea ce privește "Etnografia pădurii" cum îi plăcea să spună. În tezaurul muzeului, printre altele se află colecția din lucrările pictorului Karácsonyi János și colecția de artă contemporană a colecționarului local Elekes Vencel, formată din peste 170 picturi, statui, lucrări de grafică și peste 500 de ex libris originale, de o certă valoare artistică.
  • Poarta din lemn din fața imobilului de la nr. 29 din str. Rákóczi Ferenc a fost făurită în 1885 de către maistrul Máthé Imre.
  • În mai 1977 a fost dezvelită statuia lui Kossuth Lajos (1802-1894) în apropierea casei de cultură, opera sculptorului Miholcsa József din Târgu Mureș.