Cercetătorii au descoperit că persoanele care mănâncă pe fond emoțional răspund mai puțin la tratamentele cu GLP-1, cum ar fi Ozempic
Utilizarea alimentelor ca o modalitate de a gestiona emoțiile poate afecta semnificativ eficiența tratamentelor pentru slăbire, sugerează un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitățile Gifu și Kyoto din Japonia. Aceștia au constatat că persoanele care au obiceiuri alimentare emoționale au prezentat rezultate mai slabe în urma tratamentelor de tip GLP-1, cum ar fi Ozempic, comparativ cu cei care nu folosesc mâncarea ca metodă de gestionare a emoțiilor. Aceste constatari ar putea schimba modul în care medicii abordează tratamentele pentru obezitate și diabet.
Cum acționează medicamentele precum Ozempic
Medicamentele din clasa agonistilor receptorilor GLP-1, cum ar fi Ozempic, Wegovy și Mounjaro, sunt concepute pentru a imita hormonul GLP-1, care joacă un rol crucial în reducerea poftei de mâncare. Aceste medicamente sunt prescrise atât pentru pacienții cu diabet, cât și pentru cei care doresc să își controleze greutatea. Totuși, deși sunt eficace pentru mulți pacienți, nu toți răspund la fel de bine la aceste tratamente.
Un studiu recent, efectuat pe 92 de pacienți cu diabet, a investigat timp de un an raportul dintre obiceiurile alimentare și eficiența tratamentului cu medicamente GLP-1. Rezultatele au arătat diferențe semnificative între participanți, ceea ce sugerează că factorii psihologici și comportamentali joacă un rol esențial în răspunsul la aceste tratamente.
Tipuri de comportamente alimentare observate
Cercetătorii au reușit să clasifice obiceiurile alimentare ale participanților în trei categorii principale:
-
Mâncatul emoțional: Acest tip de comportament se referă la consumul de alimente ca reacție la stări emoționale negative, cum ar fi tristețea, anxietatea sau stresul.
-
Mâncatul extern: Acesta se referă la reacția consumatorilor la stimuli externi, cum ar fi mirosul plăcut al preparatelor culinare sau aspectul atrăgător al unui fel de mâncare.
-
Restricțiile alimentare: Aceasta este caracterizată printr-un control strict asupra dietei, care, în unele cazuri, poate conduce la tulburări alimentare.
Un aspect interesant al studiului este că, deși majoritatea participanților au reușit să reducă atât mâncatul emoțional, cât și pe cel extern după primele trei luni de tratament, obiceiurile alimentare negative au revenit în special pentru pacienții care aveau tendințe emoționale după 12 luni.
De ce persistă mâncatul emoțional?
Dr. Takehiro Kato, unul dintre autorii studiului, subliniază faptul că mâncatul emoțional este strâns legat de factori psihologici care nu sunt abordati în mod direct de terapia cu GLP-1. Este posibil ca stresul, anxietatea sau alte probleme mentale să intervină în modul în care organismul răspunde la medicamentele destinate controlului greutății. În multe cazuri, persoanele care se confruntă cu adevărate probleme emoționale pot reacționa mai puțin favorabil la tratament, ceea ce subliniază importanța abordării problemelor de sănătate mintală în cadrul acestor tratamente.
Cine are cele mai bune rezultate?
Cercetarea a evidentiat că persoanele care consumeau alimente ca răspuns la stimuli externi, cum ar fi aspectul sau mirosul mâncării, au avut rezultate semnificativ mai bune: pierdere de greutate susținută și valori îmbunătățite ale glicemiei. Acest grup de pacienți a reușit să facă ajustările necesare în comportamentele lor alimentare și, astfel, a beneficiat de efectele pozitive ale medicamentelor GLP-1.
În contrast, pacienții care au recurs la mâncatul emoțional prezentau progrese mai lente în ceea ce privește pierderea în greutate și îmbunătățirea stării generale de sănătate. Dr. Kato adaugă că acești pacienți ar putea avea nevoie de intervenții suplimentare, cum ar fi sprijin psihologic, pentru a obține rezultate mai bune pe termen lung. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Frontiers in Clinical Diabetes and Healthcare și a adus în prim-plan legătura complexă dintre sănătatea mintală și obiceiurile alimentare în contextul tratamentelor pentru slăbire.
Implicațiile pentru tratamentele de slăbire
Rezultatele studiului sugerează că tratamentele cu medicamente GLP-1, cum ar fi Ozempic, nu ar trebui să fie privite ca soluții unice pentru problemele legate de greutate. În schimb, este esențial ca profesioniștii din domeniul sănătății să evalueze obiceiurile alimentare ale pacienților înainte de a decide asupra unui plan de tratament. În cazul persoanelor care se confruntă cu mâncatul emoțional, tratamentele medicamentoase ar trebui să fie completate cu intervenții comportamentale și servicii de consiliere psihologică.
Ce urmează pentru cercetare și tratament?
Cercetătorii subliniază că acest studiu are anumite limitări, iar rezultatele sunt preliminare. Este nevoie de studii suplimentare pe grupuri mai mari de pacienți pentru a confirma legăturile observate între comportamentele alimentare și eficiența tratamentului cu GLP-1. Dr. Daisuke Yabe, de la Universitatea Kyoto, menționează faptul că, deși studiul sugerează o asociere între comportamentele alimentare externe și răspunsul la tratamentele cu medicamente GLP-1, mai există multe întrebări la care trebuie să răspundem înainte de a putea aplica aceste concluzii în practică.
Cu toate acestea, mesajul pentru medicii tratați pacienți obezitate este clar: evaluarea atentă a comportamentelor alimentare ale pacienților este esențială înainte de prescrierea tratamentelor medicamentoase. În cazul pacienților cu obiceiuri alimentare emoționale, o abordare holistică care include sprijin psihologic și intervenții comportamentale ar putea spori șansele de succes în lupta împotriva obezității și a problemelor asociate cu aceasta.
Pentru viitor, integrarea ajutoarelor psihologice și a soluțiilor comportamentale în tratamentele pentru obezitate va putea să îmbunătățească substanțial șansele de succes pentru persoanele care doresc să piardă în greutate și să își îmbunătățească sănătatea metabolică. Această abordare multidisciplinară va contribui la o înțelegere mai bună a complexității relației dintre emoții, comportamente alimentare și sănătatea generală.