Record de producție solară la prânz
Sistemul energetic național a înregistrat un moment de referință când parcurile fotovoltaice au atins o producție de 2.450 MW la ora 12:00. La acel moment, consumul din rețea era de 2.984 MW, ceea ce înseamnă că energia solară a acoperit 82,2% din necesarul țării. Acest vârf de producție a fost atins de parcurile dispecerizabile (centrale a căror producție poate fi ajustată de operatorul de sistem), care au o capacitate instalată totală de peste 4.000 MW. Simultant, România exporta electricitate la o putere de peste 1.800 MW, un semn clar că producția internă depășea cererea din rețea.
Imaginea producției solare este completată de un al doilea segment important: prosumatorii. Pe lângă parcurile mari, în România mai sunt instalați alți 4.000 MW în panouri fotovoltaice la nivelul consumatorilor individuali. Producția acestora nu intră în totalul național, ci reduce direct consumul facturat din rețea în orele cu soare, accentuând curba de cerere tot mai scăzută la mijlocul zilei.
Un sistem vulnerabil, fără surse de bază
Acest record de producție solară a survenit într-un context dificil pentru sistemul energetic. Ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza debitului scăzut al Dunării, o situație care afectează și producția hidroelectrică. Astfel, sistemul funcționează cu o dependență crescută de surse variabile, precum cea solară, exact când două componente de bază ale mixului energetic livrează sub potențial. Potrivit informațiilor, România a transmis anterior o alertă către UE privind posibila oprire a Unității 2 de la CNE Cernavodă, după ce Unitatea 1 fusese deja afectată de nivelul apelor. Financiarul Această combinație dintre producția solară masivă la prânz și absența producției nucleare amplifică dezechilibrul dintre orele cu surplus de energie și cele cu deficit.
Provocarea rămâne dezechilibrul dintre zi și noapte
Acest dezechilibru este o problemă constantă. În orele de vârf de consum de seară, după apusul soarelui, producția fotovoltaică dispare complet, iar sistemul energetic național devine dependent de importuri pentru a acoperi cererea. Pentru companiile care își reînnoiesc contractele de furnizare a electricității, presiunea financiară nu vine din prețul mediu zilnic, ci din aceste intervale orare critice, când energia trebuie cumpărată de pe piețele externe sau de la producători interni mai scumpi. Chiar și în zile de weekend, cu un consum general mai redus, se anticipează apelul la importuri în orele de seară. Prin urmare, un record de acoperire de 82,2% la prânz nu elimină riscul de preț sau dependența de importuri, ci doar mută problema în intervalul de după apus, când costurile pentru consumatori sunt, de regulă, mai mari.
