Statele NATO discută informal dacă o acumulare de atacuri hibride, adică sabotaje, incidente cibernetice și alte acțiuni sub pragul războiului convențional, ar putea declanșa Articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianței. Capitalele europene evită deocamdată măsuri drastice, de teamă că acestea ar putea escalada conflictul cu Rusia, potrivit Politico, citat de Spotmedia.
În discuție sunt și o comunicare mai unitară între aliați, protejarea mai strictă a infrastructurii critice și atribuirea oficială, rapidă și colectivă a atacurilor Kremlinului. Trei diplomați NATO și o persoană familiarizată cu situația au oferit aceste informații.
Incidentele recente au crescut presiunea asupra aliaților
În weekendul menționat de sursă, o dronă rusească a lovit un tren în apropierea frontierei polono-ucrainene, la scurt timp după trecerea prin zonă a unor oficiali occidentali de rang înalt din domeniul securității. Autoritățile bulgare au deschis anchete privind două explozii produse în depozite de armament.
Printre cele mai grave incidente atribuite Rusiei se numără o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, produsă luna trecută. Aceste incidente au fost dejucate până acum, însă un înalt oficial european din domeniul apărării a avertizat că Europa ar putea ajunge în situația unui atac reușit, soldat cu victime.
„Serviciile secrete și-au făcut bine treaba”, a declarat oficialul, citat de sursă. El a spus că serviciile au prevenit până acum incidente majore, dar că un atac reușit ar putea schimba situația.
Aliații discută pragul pentru apărarea colectivă
Doi diplomați NATO au declarat că aliații nu au elaborat încă planuri oficiale pentru răspunsul la creșterea numărului de incidente. Unii aliați discută informal dacă o acumulare de atacuri sub nivelul războiului convențional poate depăși pragul Articolului 5, însă nu există consens în această privință.
Aliații discută și cum să explice mai clar cheltuielile pentru pregătirea civilă și protejarea infrastructurii. Acestea intră în obligația de a direcționa 1,5% din PIB către apărarea civilă până în 2035.
Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO și expertă independentă în securitate, a propus elaborarea unor „pachete de răspuns convenite în prealabil” pentru anumite atacuri viitoare, coordonate cu guvernele și agențiile de informații.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru Politico că alianța are opțiuni de răspuns publice și nepublice și că va continua să sprijine Ucraina. „Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”, a spus el. Rutte a respins ideea că NATO ar fi percepută ca slabă într-un asemenea scenariu: „Nu cred că NATO va fi percepută ca fiind slabă”.
UE pregătește sancțiuni, dar nu a prelungit măsurile existente
Apărarea, securitatea și amenințările hibride sunt așteptate să fie teme centrale în discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Strategia de securitate a UE este așteptată în următoarele săptămâni.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, pregătește sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, propuse înaintea incidentelor din weekend. Parlamentul European urmează să adopte în această săptămână o rezoluție fără caracter obligatoriu care identifică Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Un alt raport ar urma să solicite consolidarea capacității agențiilor UE de a acționa împotriva activităților hibride.
Luni, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile blocului împotriva Rusiei, care vizează aproximativ 3.000 de persoane și companii.
Unii oficiali cer o reacție mai fermă
Marie Agnes Strack-Zimmermann, parlamentară germană și președinta comisiei pentru apărare a Parlamentului European, a spus că Europa trebuie să arate că este dispusă să riposteze.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a cerut închiderea Mării Baltice pentru flota fantomă ilegală a Rusiei, sprijin pentru dublarea capacității Ucrainei de producție de drone și atacuri cibernetice asupra alimentării cu energie electrică a Rusiei.
