Specialiștii spun că 99% dintre viralurile de pe TikTok nu sunt campanii plătite în cazul Alex Stamate

Mulți s-au întrebat dacă nu este vorba despre o campanie de marketing pregătită din timp, mai ales că povestea a luat amploare foarte repede. La scurt timp, pe aceeași platformă a apărut un cont care susține că îi aparține chiar lui Alex Stamate. Persoana din spatele profilului a reacționat la atenția primită și a anunțat că va lansa o melodie prin care va oferi un răspuns, lucru care a amplificat și mai mult curiozitatea publicului.

Fenomenul a fost observat imediat și de companii mari, care au intrat în conversație prin campanii de real-time marketing. Farmacia Tei a transmis că „Alex Stamate” nu este binevenit, iar Lidl a ales o formulă ironică: „Nu e o zi bună să te cheme Alex Stamate, dar e o zi bună să vii la Lidl”. Tocmai aceste reacții comerciale au alimentat și mai mult bănuielile că totul ar putea face parte dintr-o regie.

Totuși, potrivit Bravonet, implicarea brandurilor nu reprezintă o dovadă că ele au creat fenomenul. Cristian China-Birta, antreprenor și specialist în digital marketing, cu aproape 30 de ani de experiență în comunicare și marketing, spune că astfel de intervenții înseamnă de fapt valorificarea rapidă a unui subiect deja fierbinte. În opinia sa, în 99% dintre cazuri, viralurile despre care s-a spus că ar putea fi campanii de marketing s-au dovedit a fi „pur și simplu întâmplări”.

Cu alte cuvinte, faptul că Farmacia Tei și Lidl au reacționat nu confirmă existența unei campanii plătite. Mai degrabă, companiile au profitat de un context deja format organic din reacțiile publicului și s-au alăturat unui flux de comunicare care prinsese deja viteză.

Succesul acestui caz are și o explicație psihologică. Psihoterapeutul cognitiv-comportamental Laura Găvan arată că un astfel de refren ajunge să cucerească publicul prin felul în care funcționează atenția, memoria și emoțiile. Ea subliniază că mintea umană procesează emoția mai repede decât analiza critică, iar versurile despre trădare și suferință provoacă mai întâi o reacție afectivă, înainte ca oamenii să se întrebe dacă povestea este autentică.

La fel de importantă a fost și influența socială. În momentul în care foarte mulți utilizatori au început să vorbească despre acest subiect, interesul colectiv a transmis ideea că merită urmărit. Așa s-a format un efect de propagare care a ținut subiectul în centrul atenției.

Deocamdată, utilizatorii TikTok urmăresc contul nou apărut și așteaptă melodia promisă ca răspuns. Până atunci, cazul arată cât de repede poate o simplă frază muzicală să declanșeze reacții în lanț, de la public și până la branduri, fără ca asta să confirme automat existența unei conspirații publicitare.