Eficacitatea promisă în pandemie, ajustată de noile date
Medicamentele antivirale Paxlovid și Lagevrio, lansate în 2021, erau asociate cu o promisiune fermă: studiile inițiale arătau că Paxlovid reducea formele grave de COVID-19 cu 89%, iar Lagevrio cu 30%. Cercetări recente arată însă o realitate diferită, în special pentru persoanele vaccinate, la care eficiența tratamentelor este considerabil mai mică.
Două studii clinice randomizate (metoda standard pentru testarea medicamentelor) efectuate pe persoane vaccinate nu au găsit o reducere a spitalizărilor sau deceselor după administrarea celor două antivirale. Aceste medicamente au fost inițial oferite gratuit sau subvenționat persoanelor de peste 70 de ani sau celor de peste 50 de ani cu afecțiuni medicale preexistente.
Paxlovid rămâne util, dar Lagevrio are performanțe slabe
O meta-analiză, adică o cercetare care combină rezultatele a 35 de studii observaționale, oferă o imagine mai clară. Potrivit acesteia, Paxlovid a fost asociat cu o reducere de 40% a spitalizărilor și cu o scădere de 67% a deceselor. Deși cifrele sunt încă semnificative, ele sunt mult mai modeste față de reducerea de 89% anunțată inițial. În cazul Lagevrio, aceeași meta-analiză nu a identificat o reducere importantă a spitalizărilor, iar rezultatele privind prevenirea deceselor au fost mixte.
Această reevaluare este influențată și de costurile mari. Potrivit Revista Ioana, guvernul australian a cheltuit peste 2 miliarde de dolari australieni pe Paxlovid și Lagevrio între jumătatea anului 2022 și jumătatea anului 2025. Costul unui singur tratament a fost de aproximativ 1.100 de dolari australieni (circa 3.300 de lei), în comparație cu un tratament pentru gripă cu oseltamivir (Tamiflu), care costă în jur de 40 de dolari (aproximativ 120 de lei).
Grupurile vulnerabile rămân expuse
Scăderea eficienței nu înseamnă dispariția riscului. În 2025, Australia a înregistrat 2.227 de decese cauzate de COVID, mai multe decât cele 1.784 asociate gripei. Trei sferturi dintre aceste decese au survenit la persoane de 80 de ani și peste, confirmând că vârstnicii rămân cea mai fragilă categorie.
Pentru persoanele trecute de 50 de ani, în special cele cu boli cronice, mesajul este că antiviralele nu mai reprezintă o soluție automată. Discuția despre tratament este justificată tocmai pentru că vârsta și afecțiunile preexistente cresc riscul în caz de infectare.
Interacțiunile medicamentoase, un factor cheie
Pe lângă efecte secundare precum modificări ale gustului, greață sau vărsături, Paxlovid prezintă un risc suplimentar: poate interacționa serios cu alte medicamente. Tratamentul trebuie evitat sau doza sa trebuie ajustată în cazul persoanelor cu afecțiuni hepatice sau renale severe. Astfel, decizia de a prescrie antiviralul trebuie să pună în balanță beneficiul real cu siguranța pacientului, mai ales dacă acesta urmează deja alte tratamente. Conversația cu medicul, având la bază schema completă de medicamente, devine esențială.
