Ioan Andone, fostul mare fundaș dinamovist, a rupt tăcerea despre una dintre cele mai controversate seri din istoria fotbalului românesc. Andone a rememorat dubla istorică jucată de Dinamo împotriva gigantului Liverpool în semifinalele Cupei Campionilor Europeni din sezonul 1983-1984, o dublă marcată de un arbitraj scandalos.
V-ați gândit vreodată cum se trăia un meci de un asemenea nivel acum patru decenii?
Măcelul de pe Anfield și un raport controversat
Turul de pe Anfield, pierdut de „câini” cu 1-0, a fost mai mult o luptă fizică dusă la extrem. Într-un moment care a șocat pe toată lumea, scoțianul Graeme Souness i-a aplicat un pumn direct în figură lui Lică Movilă, dar arbitrul elvețian Andre Daina a închis ochii. Numai că același arbitru l-a sancționat drastic chiar pe Ioan Andone, care a ratat returul de la București din cauza unei interpretări cel puțin dubioase a raportului de joc.
„E adevărat că am luat cartonaș galben la Liverpool, dar eu veneam deja după o suspendare ispășită. Care a fost problema? Din cauză că arbitrul (n.r., Andre Daina din Elveția) a scris în foaie «atac violent»! Îi rupe maxilarul lui Lică Movilă, nu-i dă nici cartonaș galben, deși lui Movilă îi curgeau dinții, n-ai văzut așa ceva (n.r., Movilă a încasat un pumn în plină figură de la Graeme Souness), și mie, pentru un fault… E adevărat că nu a fost un singur fault, de fapt au fost vreo 5, dar era care pe care, cu Dalglish și cu Ian Rush… Eram cu Sandu Nicolae: «Sandule, nu schimbăm, lasă-i să ne vină în față, să nu fugim după ei», că încrucișau, erau niște jucători… Și am făcut câteva faulturi, dar pe vremea aia nu-ți dădea galben așa ușor. A scris nesimțitul ăla de arbitru: «faulturi violente repetate». Și UEFA mă suspendă. Când trebuia să stau la două și la 4 galbene, eu am stat la 3! Și de-asta n-am jucat la retur”, a povestit Andone.
Generația de aur. Care a fost mai bună ’84 sau ’90
Ioan Andone și Mircea Rednic sunt singurii fotbaliști dinamoviști care au prins pe teren ambele semifinale europene din anii ’80: cea cu Liverpool din Cupa Campionilor (1984) și cea cu Anderlecht din Cupa Cupelor (1990). Întrebat care dintre cele două echipe a fost superioară, „Fălcosul” nu a stat pe gânduri. Așa cum relatează Dolcesport, fostul internațional consideră că prima generație a fost mai puternică.
„Cred că cea din ’84. Am jucat de la egal la egal cu Liverpool. Îți dai seama, cel mai mic jucător de pe teren să-ți dea gol cu capul?! Când te gândești… Dumnezeu să-l odihnească pe «Babi» (n.r., Nelu Stănescu), el îl ținea pe Sammy Lee. Era mic, dar avea niște butuci, niște picioare… Când te uitai, nu-l mai vedeai. I-a luat fața și a dat gol. Iar la București au fost mai buni ei, să recunoaștem”, a explicat Andone. Și totuși, recunoaște superioritatea englezilor în returul pierdut cu 1-2: „au fost mai buni la București, ce să mai… Au și câștigat Liga Campionilor. Doamne, Dumnezeule, ce meci! Dar ce generație bună am avut, de luptă, cu Costel Orac, ce fotbalist!, cu Mulțescu…”.
Visul spulberat de Revoluție și echipa lui Lucescu
Discuția a ajuns inevitabil și la echipa formidabilă construită de Mircea Lucescu la finalul anilor ’80, o echipă cu nume uriașe precum Răducioiu, Lupescu sau Mateuț. Andone crede că acea formație ar fi putut atinge performanțe și mai mari dacă nu ar fi intervenit evenimentele din decembrie 1989.
„Echipa din ’90 a fost o echipă construită în timp, de nea Mircea. Și eu cred că puteam să repetăm performanța Stelei din ’86 dacă nu venea Revoluția și nu plecau jucătorii afară. Aveam echipă bună, eu și Rednic eram cei mai bătrâni”, a mai spus fostul fundaș.
Pentru pasionații de statistici, în 1984, sub comanda lui Dumitru Nicolae Nicușor și Cornel Dinu, linia de fund îi cuprindea pe Mărginean, Andone, Al. Nicolae și N. Stănescu. Șase ani mai târziu, apărarea era formată din Mihăescu, Andone, Rednic și Klein.
Cifrele unui fundaș de fier
Performanțele lui Ioan Andone nu se leagă doar de Dinamo. Fostul mare fotbalist a adunat 55 de prezențe și a înscris două goluri pentru echipa națională, participând la Campionatul European din 1984 și la Campionatul Mondial din 1990.
Cifrele vorbesc de la sine.
Iar în tricoul alb-roșu a jucat 255 de meciuri și a marcat 35 de goluri în prima ligă, înainte de a-și încheia cariera în străinătate, la Elche (Spania) și Heerenveen (Olanda). Dincolo de amintirile de pe teren, Andone a vorbit deschis și despre rivalitatea teribilă cu Steaua, un conflict cu Ion Crăciunescu și posibilitatea ca Gică Hagi să devină selecționer.
