Companiile din România folosesc AI la 5,21 la sută, deși 68 la sută dintre utilizatorii urbani îl folosesc deja

Problema nu ține doar de achiziție, ci de felul în care organizațiile folosesc aceste instrumente. Datele de piață indică faptul că aproximativ 60% dintre licențele de tip Copilot cumpărate rămân neutilizate după primele 90 de zile. Modelul nu este nou. În America anului 1985, primele computere personale scumpe au ajuns în birouri, dar au rămas nefolosite luni întregi. Blocajul de productivitate a fost rezolvat abia un deceniu mai târziu, după redesenarea fluxurilor de muncă.

În România apare un contrast puternic între companii și utilizatorii individuali. Integrarea inteligenței artificiale la nivelul firmelor locale este cea mai redusă din Uniunea Europeană, la 5,21%. În același timp, 68% dintre utilizatorii de internet din mediul urban folosesc deja aceste instrumente, față de 47% anul precedent. Potrivit Financiarul, 44% dintre utilizatorii urbani români folosesc inteligența artificială pentru sarcini legate de muncă, practică asociată cu Shadow AI.

Această utilizare individuală mută o parte din activitatea profesională către platforme externe neverificate și reduce controlul managementului asupra datelor și fluxurilor interne. Deși 48% dintre executivii români spun că au o strategie clară de implementare tehnică, numai 12% afirmă că planurile lor au produs venituri noi sau au redus semnificativ costurile operaționale.

De ce România rămâne la coada Uniunii Europene

Adoptarea lentă din mediul instituțional este legată de nivelul redus al competențelor digitale. România are cel mai scăzut nivel de alfabetizare digitală din Uniunea Europeană. Doar 31,8% din populație are competențe digitale de bază, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 56%.

La nivel european, principala cauză a adopției reduse a inteligenței artificiale în companii este lipsa expertizei interne. Peste 70% dintre respondenții europeni indică această problemă de personal tehnic calificat. Fără specialiști care să asigure implementarea, mentenanța și dezvoltarea arhitecturilor informatice, bugetele de investiții rămân blocate.

Unde se pierde randamentul

Aproximativ 70% din valoarea totală adusă de inteligența artificială depinde de oameni, de procese interne reproiectate și de managementul schimbării. Doar 30% ține de algoritmi sau de tehnologia în sine. Un proiect tratat doar ca achiziție de software riscă să eșueze în fața rezistenței umane la schimbare.

Pentru rezultate financiare măsurabile, organizațiile trebuie să preia experimentele izolate ale angajaților și să le transforme în fluxuri de lucru standardizate. Diferența dintre simpla testare a unor instrumente și obținerea unui randament clar rămâne decisivă pentru companiile care încearcă să transforme investițiile în efecte reale.