Căderea guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură, a declanșat o reacție imediată pe piețele financiare. Moneda europeană a atins un nou record istoric, depășind pragul de 5 lei și 20 de bani, iar efectele instabilității politice se resimt deja în buzunarele românilor.
Impactul imediat asupra cursului și prețurilor
Românii au toate motivele să fie îngrijorați. Dincolo de jocurile politice de la București, carburanții s-au scumpit din nou la pompă. Iar acesta este doar vârful icebergului, pentru că efectele reale de pe burse sunt mult mai mari și mai grave. În timp ce clasa politică negociază viitoarele alianțe, cu o ședință a PNL programată pentru ora 17:00 și declarații așteptate de la președintele Nicușor Dan la ora 18:00, economia reală absoarbe deja șocul.
Costul ascuns al instabilității
V-ați gândit vreodată cine decontează, de fapt, aceste crize de pe scena politică? Răspunsul vine direct din dinamica tranzacțiilor bancare. Într-o analiză pe care o relatează Financiarul, analistul economic Adrian Mitroi explică mecanismul prin care turbulențele ajung să coste fiecare antreprenor și investitor. „Pieţele nu votează, dar taxează”, avertizează expertul.
Explicația sa continuă tăios, arătând cum funcționează sistemul la nivel macro. „Pieţele financiare, cele de dobândă şi cele de curs valutar, sunt intransigent. În spatele acestor pieţe stau managerii de investiţii care au jobul de a face bani pe spatele ţării şi implicit al nostru care trebuie să plătim dobânzile mari. E o pedeapsă pe care ne-o administrează piaţa dobânzilor de multă vreme deşi ratingul nostru e în continuare recomandat pentru investiţii.”
Presiunea pe leu și dobânzile bancare
Deprecierea monedei naționale pare să accelereze într-un ritm complet diferit față de anii precedenți. Mitroi anticipează o schimbare de paradigmă pentru perioada următoare (calculată pe baza dependenței cronice de importuri a economiei locale).
„Cu siguranţă, anul acesta vom bate acest ‘obicei’ al nostru de 3% depreciere pentru leu. Probabil că o operăm în jurul la 5%, nu cred că va fi mai mult. Avem o Bancă Centrală foarte atentă pe subiectul acesta. Mai grav sunt dobânzile foarte mari. O parte importantă din inflaţie o luăm din import, din preţurile foarte mari la ţiţei şi la gaz. Plus de asta, mai ‘fabricăm’ şi noi inflaţie, local. Puneţi asta împreună şi presiunea pe leu pare firească. Importăm foarte mult. Asta se va vedea pentru o perioadă încă suficient de lungă, indiferent de ce combinaţie politică va fi”, a declarat Adrian Mitroi.
Dar să fim serioși, nota de plată nu ține cont de culoarea politică a noului cabinet.
Cifrele vorbesc de la sine. Tabloul afișat în prezent arată o cotație a BNR de 5,22 lei pentru un euro, alături de un dolar american evaluat la 4,46 lei și o liră sterlină de 6,05 lei.
