În Harghita au rămas 41 de candidați pentru 181 de posturi de conducere în școli după prima probă

Bilanțul local este prezentat de Vörös Alpár, director al unui liceu din Cluj-Napoca, potrivit Maszol. El indică și situația din alte județe după prima probă: în Covasna au rămas 33 de candidați pentru 109 funcții, în Sălaj sunt 80 pentru 125 de posturi, iar în Cluj, 204 pentru 280.

Directorii actuali pot rămâne la conducere prin numiri temporare

Kallós Zoltán explică faptul că școlile nu riscă să rămână fără conducere. În urmă cu zece ani, metodologia împiedica renumirea unui director desemnat dacă acesta nu se înscria la concurs sau nu îl promova. Restricția nu mai este în vigoare, astfel că aceiași directori pot continua să conducă instituțiile.

Secretarul de stat subliniază însă diferența juridică și profesională dintre desemnarea temporară și mandatul contractual de patru ani obținut prin concurs. Numirea temporară permite continuitatea conducerii, fără să înlocuiască mandatul câștigat după parcurgerea probelor.

În Harghita, Costin Hîrlav, inspector școlar general adjunct, a explicat anterior pentru Radio Târgu Mureș că se va organiza cel puțin încă un concurs pentru funcțiile vacante. Majoritatea directorilor din județ, cu excepția a șapte, sunt detașați în interesul învățământului, adică desemnați temporar prin dispoziția inspectorului școlar general, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de 31 august 2027.

În 16 județe, candidații erau mai puțini decât posturile înaintea testului

Participarea redusă precedă eliminările de la prima probă. Maszol prezintă următoarele ponderi ale înscrierilor față de numărul funcțiilor scoase la concurs:

• Harghita: 39%.
• Covasna: 42%.
• Tulcea: 49%.
• Giurgiu: 60%.
• Caraș-Severin: 68%.
• Timiș: 69%.

În bilanțul prezentat anterior de Hîrlav pentru Harghita, șase dintre profesorii înscriși au absentat, iar 61 de lucrări au fost încărcate. Inspectorul a precizat că nu au existat candidați eliminați din examen sau retrași.

Dintre ei, 4.615 au obținut cel puțin nota 6 și pot continua concursul pentru aproximativ 7.600 de funcții. Alți 2.069 au fost eliminați după această etapă. Rata de promovare a fost de 69%, iar media notelor, 6,45.

În Cluj și Sălaj, ratele de promovare au depășit 80%, peste media națională. În Covasna, 32 dintre cei 39 de candidați prezenți au obținut peste nota 6, ceea ce înseamnă o rată de peste 82%.

Kiss Imre, inspector școlar general în Covasna, spune că județul a ocupat primul loc după rata de promovare. El remarcă faptul că participanții au primit aceleași subiecte ca în restul țării, iar rezultatul județului a fost cu aproape 20 de puncte procentuale peste cel din București.

Timpul acordat testului este criticat și de secretarul de stat

Prima probă a urmărit înțelegerea atentă a regulilor, calculul procentual și raționamentul logic, mai degrabă decât abilitățile practice de conducere a unei școli. Candidații au avut, în medie, trei minute pentru fiecare cerință, iar problemele mai complexe de la final au accentuat presiunea timpului.

Despre dificultatea subiectelor în raport cu numărul înscrierilor, Kallós Zoltán a precizat: „Faptul că puțini se înscriu la concurs nu înseamnă că trebuie alcătuite subiecte atât de simple încât să reușească toată lumea. Cele două lucruri nu au legătură.”

În privința condițiilor de susținere a probei, secretarul de stat a recunoscut: „O problemă reală a fost, se plâng de acest lucru, că au avut puțin timp la dispoziție: trebuiau să răspundă la douăzeci de întrebări într-o oră. Textul a fost lung, au trebuit să rezolve subiectele sub stresul examenului.”

El consideră necesare exercițiile de înțelegere a textului și de logică, deoarece un director trebuie să lucreze zilnic cu legi și ordine și să identifice legăturile dintre prevederi.

Vörös Alpár, care spune că a promovat anterior trei concursuri pentru directori, a criticat organizarea examenului într-o postare pe pagina sa de socializare: „Rezultatele arată și ele că subiectele ministerului nu au fost calibrate corespunzător, adaptate publicului vizat. Nu se poate folosi același instrument de evaluare pentru un director de grădiniță, pentru o școală mică de la țară și pentru un liceu de elită din oraș.”

Directorul descrie concursul ca pe un proces de două luni, cu patru etape, care nu ține cont de faptul că participanții trebuie să își îndeplinească în paralel atribuțiile de profesori și de conducători ai școlilor. El susține și că, din 2017, nu au mai fost organizate evaluări prin concurs pentru inspectorii școlari.

Vörös Alpár își exprimă solidaritatea cu directorii care au condus instituții ani la rând și au fost respinși după întâlnirea unor probleme de logică pe care le consideră complicate și greu formulate. În opinia sa, examenul afectează încrederea în propriile capacități și motivația pentru continuarea muncii.

Responsabilitatea și salariul îi descurajează pe candidați, spun reprezentanții învățământului

Despre motivele pentru care profesorii evită funcțiile de conducere, Kiss Imre a declarat pentru Maszol: „Responsabilitatea este mare, salariul nu este direct proporțional cu ceea ce se așteaptă de la un director, sunt foarte multe sarcini administrative, sarcini care adesea nu țin de școală, de exemplu problemele sociale, subfinanțarea. Acest lucru îi descurajează pe mulți.”

Inspectorul consideră că cei care acceptă aceste funcții o fac pentru a-și asuma responsabilitatea și pentru a contribui la comunitate, nu pentru avantajul financiar.

Molnár Zoltán afirmă că salariul unui director îl depășește doar puțin pe cel al unui profesor aflat la sfârșitul carierei. El descrie atribuțiile directorilor ca fiind aproape exclusiv birocratice.

Liderul sindical compară participarea de peste 150% față de numărul posturilor în județele sudice cu nivelul de sub 40% pe care îl indică pentru regiunile secuiești. În opinia sa, interesul de a-și asuma inițiative a scăzut în comunitatea maghiară din Transilvania, nu doar în școli, iar înscrierile insuficiente împiedică formarea unei concurențe pentru funcții.

Molnár Zoltán invocă și percepția că maghiarii trebuie să știe de două ori mai mult și consideră că profesorii ar fi trebuit încurajați și sprijiniți mai mult să candideze. El atrage atenția asupra școlilor din localități mici și din zone dezavantajate, unde reușita înseamnă menținerea copiilor în educație, nu rezultatele la concursuri școlare.

Kallós Zoltán leagă atractivitatea funcției de autonomia școlii

Kallós Zoltán spune că este șocant și întristător că puțini candidați s-au înscris pentru conducerea instituțiilor de învățământ maghiare din Harghita și Covasna și că interesul este scăzut și pentru școlile maghiare din Satu Mare. El spune că această situație trebuie analizată. Păstrarea rețelei de învățământ în limba maghiară din Transilvania cere eforturi și la nivel local. Potrivit explicației sale, cadrul legal permite funcționarea acestor școli cu efective mai mici și cu clase sub numărul obișnuit de elevi.

Kallós Zoltán a mai declarat: „Este șocant și întristător că au fost puțini candidați pentru conducerea instituțiilor de învățământ maghiare. În județele Harghita și Covasna, dar și în județul Satu Mare, dacă ne uităm la școlile maghiare, puțini s-au înscris la concurs. Trebuie să reflectăm la acest lucru”.

Kallós Zoltán susține că directorii ar fi mai atrași de mandate stabile dacă ar avea mai multă autonomie, adică mai multă libertate de decizie în propria școală. În prezent, spune el, influența lor asupra angajării profesorilor este redusă: candidații aleg posturile în funcție de notele obținute la concursul național organizat în fiecare județ.

Schimbarea sistemului întâmpină însă interese diferite, explică secretarul de stat. Profesorii care nu sunt titulari doresc mai frecvent modificări, în timp ce titularii, cei care au un post stabil, sunt mai puțin dispuși să renunțe la protecțiile existente. El arată că titularizarea poate atrage debutanții prin siguranța oferită: dacă postul dispare, profesorului i se asigură un altul într-o altă școală.

Kallós Zoltán amintește că salariile au crescut în 2024, după grevă, dar că măsurile din vara anului 2025 au mărit obligația de predare și au redus plata pe oră. În opinia sa, autonomia mai mare ar putea încuraja candidaturile pentru conducerea școlilor.

El spune că discuțiile pentru reformă continuă, dar este dificilă conturarea unui sistem care să nu restrângă drepturile actuale ale profesorilor. Invocă lipsa cadrelor didactice la nivel mondial, mai ales la fizică, chimie, informatică și matematică.

Secretarul de stat le-a mulțumit celor care s-au înscris și au participat la examen, subliniind că rămân la fel de valoroși pentru învățământ indiferent dacă au obținut punctajul necesar.

Concursul continuă cu proba scrisă din 20 octombrie

Pentru candidații care au trecut de prima etapă, calendarul rămas este următorul:

• 20 octombrie 2026: proba scrisă din legislație și management.
• 21 octombrie-4 noiembrie 2026: evaluarea planurilor de management și de măsuri.
• 12-27 noiembrie 2026: interviurile.
• 9 decembrie 2026: anunțarea rezultatelor finale.