Aproape jumătate din companiile care se aliniază la AI Act sunt din afara Uniunii Europene

Regulile europene pentru inteligența artificială devin un standard global

Miza principală este accesul la piața unică europeană, una dintre cele mai mari și mai reglementate din lume. Companiile doresc, de asemenea, să evite sancțiunile financiare severe prevăzute de lege pentru încălcări grave. Amenzile pot ajunge la 35 de milioane de euro sau la 7% din cifra de afaceri anuală globală, o expunere financiară considerabilă pentru orice grup internațional.

Un studiu realizat de Thomson Reuters Foundation pe un eșantion de 2.973 de companii arată că baza de adopție a unor reguli formale pentru AI este încă redusă. Doar 13% dintre firmele analizate la nivel global au un cadru de guvernanță pentru inteligența artificială. Însă, dintre acestea, 53% invocă explicit legea europeană. Fenomenul nu este generalizat, ci se concentrează în sectoarele unde stimulentele comerciale sunt cele mai puternice. „Nu este încă un efect generalizat, dar este vizibil, semnificativ și concentrat acolo unde stimulentele de piață pentru aliniere sunt cele mai puternice”, notează raportul, bazat pe date de la AI Company Data Initiative, conform Financiarul.

America de Nord și sectorul IT conduc alinierea

Geografia companiilor care se pregătesc pentru AI Act arată unde se alocă deja bugete de conformitate. America de Nord conduce detașat în rândul regiunilor non-UE, cu aproape 40% din totalul firmelor care adoptă normele europene. Asia urmează cu aproximativ 28%, iar statele europene din afara Uniunii, precum Marea Britanie, Elveția și Norvegia, însumează circa 24%. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare contributor individual, reprezentând 35% din totalul companiilor non-UE care citează AI Act, chiar dacă piața americană nu are încă o legislație federală similară.

Sectorial, firmele de tehnologia informației (IT) domină adoptarea în afara UE, cu aproape 40% din total. În grupul companiilor americane, ponderea sectorului IT este și mai mare, ajungând la 53%. Acest lucru indică faptul că presiunea pentru conformitate vine direct din zona care produce și distribuie instrumentele de inteligență artificială. Serviciile de comunicații și cele financiare adaugă împreună încă 29%, fiind industrii care fie integrează rapid modele AI, fie le folosesc în procese sensibile, unde riscurile sunt mai mari.

Totuși, menționarea legii într-un document de guvernanță nu garantează o implementare completă a mecanismelor de control. La nivel global, doar 12,4% dintre companii au o politică ce impune revizuirea umană a deciziilor individuale luate de un sistem AI. Mai puțin de una din patru companii evaluează impactul inteligenței artificiale asupra drepturilor angajaților, un decalaj important între intenția strategică și aplicarea operațională.

Prin acest act normativ, primul de acest tip din lume, Uniunea Europeană reușește să își exporte standardele, un model similar cu cel observat în cazul GDPR. Pentru companiile din afara UE, costul alinierii devine prețul de intrare pe piața europeană. Presiunea va crește din august 2026, când regulile pentru sistemele AI cu risc ridicat, folosite în domenii ca recrutare, creditare sau sănătate, devin obligatorii. Acestea vor impune realizarea unor evaluări de impact asupra drepturilor fundamentale înainte de implementare, mutând pregătirea din zona de principiu în cea a proceselor interne și a bugetelor concrete.