Bogdan Marcu, inginer spațial român cu 30 de ani de experiență, afirmă că actuala cursă spațială nu mai este definită de obiectivul de a ajunge primul, ci de capacitatea de a construi o prezență care poate fi menținută. Astăzi, el ocupă funcția de Principal Propulsion Engineer la Blue Origin și este profesor la University of Southern California.
Marcu explică faptul că miza industriei s-a schimbat față de perioada vechii curse spre Lună, când accentul cădea pe prestigiu și pe bugete publice foarte mari. În prezent, centrul de greutate se mută spre profit, infrastructură și competiția strategică dintre Statele Unite și China. El arată că sumele importante nu mai sunt legate doar de racheta care decolează, ci de rețeaua care rămâne pe orbită și furnizează servicii pe bază de abonament.
În această logică, aproape tot profitul SpaceX vine din serviciul de internet prin satelit Starlink, nu din lansări. Marcu formulează clar această idee: „Dacă vă uitați acum la documentul pe care SpaceX l-a depus în cadrul listării pe piață, IPO (Initial Public Offering), profitul lor vine în marea majoritate, în proporție de 99%, de la Starlink, de la sateliți și de la subscripțiile de la abonamentele, ca să zic așa celor care accesează internetul via Starlink.”
Diferența schimbă și tipul de competiție dintre companii. Starlink este orientat spre consumatorul obișnuit, în timp ce proiecte similare dezvoltate de Blue Origin, Kuiper și Terrawave vizează clienți din zona de afaceri, cu nevoi mari de transfer de date. Potrivit relatării Jurnalul Național, Marcu vede aici o mutare clară de la ambiția simbolică spre utilizarea economică a spațiului.
Marcu vorbește din interiorul acestui domeniu. În trecut, a lucrat pentru SpaceX, unde a proiectat motoarele Merlin 1D pentru racheta Falcon 9 și a negociat direct cu Elon Musk. De asemenea, a colaborat cu NASA și cu divizia de rachete a Boeing.
Competiția pentru Lună trece în prezent prin NASA. Atât Blue Origin, cât și SpaceX au contracte cu agenția și concurează pentru dezvoltarea vehiculelor de aselenizare din programul Artemis, prin care astronauții americani ar urma să revină pe Lună. Marcu arată că aici întrebarea nu este doar cine zboară, ci cine poate construi vehiculul capabil să susțină o prezență continuă.
El leagă direct această accelerare de competiția cu programul spațial chinez, pe care îl descrie drept „extraordinar de disciplinat și bine finanțat”. În evaluarea sa, tocmai această presiune a readus Luna în centrul planurilor americane. „În prezent însă, asistăm la un reviriment, în special din cauza faptului că China are un program spațial extraordinar de disciplinat și bine finanțat părerea mea personală este că celelalte state, în special Statele Unite, care au potențialul de a reveni pe Lună, au început să-și facă din nou planurile pe care le vedem astăzi. Deci, dacă vreți, este din nou o concurență cu un alt pol politic, dualitatea care începe să se contureze între Statele Unite și China.”
Marcu introduce și un reper istoric pentru dimensiunea financiară a acestei discuții. În anii 60, programul Apollo a avut un buget de aproape 4,5% din PIB-ul american. El consideră că un asemenea efort era nesustenabil economic și că atunci fusese justificat de nevoia de prestigiu.
În același registru, inginerul temperează scenariile despre colonii spațiale. El spune că în următorii 20 de ani nu vom vedea orașe în spațiu, deoarece tehnologia trebuie mai întâi să treacă testul sustenabilității într-un mediu ostil. „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător.”
În opinia sa, formula actuală a cursei spațiale are un cuvânt-cheie precis: sustenabilitatea. „Este o cursă, de data aceasta, bazată pe o formulă al cărei cuvânt-cheie este sustenabilitatea. Deci nu mai este vorba despre o misiune în care să demonstrăm unde putem ajunge și ce tehnologii puternice avem. Acum este vorba despre cum ajungem acolo și cum creăm o prezență continuă.”
Consecința practică este o repoziționare a spațiului în zona economiei de infrastructură. Aici intră internetul prin satelit, contractele cu NASA și tehnologia care poate susține misiuni repetate pe Lună și o prezență continuă.
Gresie exterior / interior portelanata New Marfil Beige 60 x 60 cm lucioasa rectificata tip piatra naturalaCumpără-33%
Gresie exterior / interior portelanata Optima Onyx 60 x 120 cm lucioasa rectificata tip marmuraCumpără-33%
Gresie exterior / interior portelanata Titan Grey 60 x 120 cm mata rectificata aspect cimentCumpără-31%
Gresie tip parchet exterior / interior Sekoya Beige 20 5 x 60 cm mata portelanata antiderapantaCumpără
