Masayoshi Son spune că centrele de date AI ar putea cere 3 terawați până în 2040

Estimarea pe care o avansează este una foarte mare. Son a prezis că, până în 2040, lumea va avea nevoie de o capacitate de 3 terawați exclusiv pentru centrele de date. O asemenea cerere schimbă perspectiva asupra infrastructurii energetice și obligă utilitățile și dezvoltatorii să regândească atât baza energetică a sectorului, cât și alocarea de capital pe termen lung.

Creșterea accelerată a AI împinge companiile să caute surse de electricitate care să poată susține extinderea infrastructurii fără întreruperi. Potrivit Financiarul, reducerea emisiilor și a costurilor devine esențială pe măsură ce inteligența artificială se extinde. În același timp, viabilitatea economică a sutelor de miliarde de dolari investite în hardware depinde de accesul la volume mari de electricitate la prețuri predictibile. Costul energiei devine astfel un element important pentru profitabilitatea operatorilor tehnologici.

Pe termen scurt, dezvoltatorii de centre de date se bazează în continuare pe rețelele convenționale. Gazele naturale rămân combustibilul de bază care poate alimenta constant serverele ce rulează algoritmi avansați. Soluția are însă limite clare. Deși gazele naturale emit mai puține gaze cu efect de seră decât petrolul sau cărbunele, ele contribuie în continuare la încălzirea globală. În plus, cererea venită din industria AI apasă pe o piață deja aglomerată, în condițiile în care gazele reprezintă peste o cincime din producția globală de energie.

Viziunea lui Son pornește de la ideea că dependența actuală de gaze va fi depășită pe măsură ce alternativele mai curate se maturizează. Dintre acestea, fuziunea nucleară este, în lectura sa, soluția cea mai realistă pentru nevoile energetice în creștere ale centrelor de date AI în viitorul apropiat. Ținta este ca, în jurul orizontului de aproximativ 15 ani indicat de el, fuziunea să poată susține principalul val de consum al infrastructurii digitale.

Drumul până acolo rămâne dificil. Analizele BloombergNEF arată că tehnologia implică încă numeroase provocări tehnologice și financiare, greu de depășit pe termen scurt. Recrearea reacțiilor care alimentează stelele, într-un mod controlat și eficient economic, cere bugete uriașe, forță de muncă extrem de specializată și ani de experimente complexe. Chiar și așa, investițiile către companiile de fuziune au crescut semnificativ în ultimii ani, iar mai multe firme au trecut de la cercetarea strict teoretică la construirea de prototipuri.

Și sectorul public merge în aceeași direcție. Departamentul pentru Energie al SUA și-a fixat un obiectiv pentru extinderea tehnologiei de fuziune la scară largă la mijlocul anilor 2030. Acest calendar se suprapune cu perioada în care centrele de date ar putea ajunge la un necesar critic de electricitate curată.

Pentru Masayoshi Son, discuția despre energie ține și de strategie economică. El a susținut că Japonia va rata o oportunitate economică majoră dacă nu recunoaște la timp potențialul formidabil al inteligenței artificiale. În argumentația sa, momentul actual poate fi comparat cu alte valuri tehnologice care au dus la apariția unor companii uriașe precum Google, Amazon.com Inc. și Meta Platforms Inc. Din această perspectivă, viitorii campioni corporativi depind și de infrastructura fizică necesară funcționării noilor tehnologii, inclusiv de o sursă de energie curată, abundentă și capabilă să funcționeze fără întrerupere.