Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu un scor categoric de 281 de voturi împotrivă. Cifra egalează recordul negativ înregistrat la căderea guvernului Cîțu în 2021. Numai că, dincolo de cifrele de pe tabelă, lucrurile stau puțin diferit, iar adevărații câștigători s-ar putea să nu fie cei care au apărut primii la televizor.
Bolojan, învinsul care se reinventează
La prima vedere, Ilie Bolojan este marele perdant. Și totuși, această mișcare a adversarilor politici l-a reinventat. Dacă liberalii rămân uniți în jurul său, Bolojan devine primul președinte PNL din ultimii zece ani pe care partidul nu l-a sacrificat pentru interese de moment. În schimb, dacă facțiunea pro-PSD devine majoritară și îl marginalizează, acesta nu va face decât să-i legitimeze statutul de lider al mișcării reformiste, mai ales după cele 10 luni în care susținătorii săi i-au înțeles gândirea.
Ba chiar, nu mai pare deloc o fantezie scenariul înființării unui nou partid, unul cu adevărat liberal și curățat de orice influență PSD.
Matematica puterii. PSD în cădere liberă
Dar cifrele arată o realitate cruntă pentru social-democrați. PSD se află în cel mai prost moment al istoriei sale recente. Dacă în 2016, în epoca Dragnea, partidul obținea peste 3,2 milioane de voturi, în 2024 PSD-ul condus de Marcel Ciolacu a fost votat de puțin peste 2 milioane de români.
Cifrele vorbesc de la sine.
Această scădere abruptă, de 1,2 milioane de voturi în 8 ani, a venit pe fondul unei prezențe la vot cu peste 20% mai mare. Într-o analiză detaliată, după cum notează Financiarul, PNL nu a crescut, dar a reușit să-și păstreze relativ constant electoratul, cu 1,4 milioane de voturi în 2016 față de 1,3 milioane în 2024. V-ați gândit vreodată la miza reală din spatele acestor mișcări bruște de pe scena politică? Nu este deloc întâmplător că moțiunea a venit exact când pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile și instituțiile care asigură influența PSD.
AUR, marele beneficiar al crizei
Al doilea câștigător major din această criză este AUR. Partidul a fost validat și nu mai este exclus din scenariile de putere, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu. Să fim serioși, saltul este masiv. Dacă în 2020 partidul lui George Simion obținea puțin peste 500.000 de voturi, în 2024 a fost ales de 1,6 milioane de români.
AUR a preluat culoarul ideologic pentru care sintagmele „nu ne vindem țara” și „mândri că suntem români” au devenit un mod de a face politică. Strategia lui Sorin Grindeanu a fost tocmai oprirea hemoragiei de votanți PSD către AUR. Simbolic, a șters termenul „progresist” din statutul partidului, iar în practică, a acuzat partenerii liberali că vor să dea țara pe mâna străinilor.
Tăcerea președintelui Nicușor Dan
Nu putem omite rolul pe care îl va juca președintele Nicușor Dan (o variabilă esențială pentru stabilitatea decizională viitoare), care și-a dezamăgit susținătorii refuzând să comenteze situația. Acuzat de simpatii pesediste, s-a apărat invocând mandatul constituțional de mediator. Totuși, jurisprudența Curții Constituționale, din avizele pentru suspendările lui Traian Băsescu, este foarte clară.
„Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional”, au statuat magistrații.
Mai mult, Curtea a adăugat că „opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei”. Deocamdată, ni se cere să credem că lucrurile se vor așeza, deși „repede” la Palatul Cotroceni înseamnă cu totul altceva.
