Fiscul schimbă radical strategia de control, vizând recuperarea a 10 miliarde de euro pierdute anual din neîncasarea TVA. Președintele ANAF a anunțat că instituția va face publică lista cu diferența dintre TVA-ul prognozat și cel încasat pentru fiecare industrie. Controalele vor fi direcționate către sectoarele cu cel mai mare deficit.
Controale la țintă, nu la întâmplare
Măsura intră în vigoare după finalizarea unei analize de amploare. Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, a explicat că instituția a cerut deja ajutor extern pentru acest plan, semnând contracte cu Academia de Studii Economice și cu Banca Mondială. Experții vor avea sarcina de a împărți deficitul de TVA pe fiecare domeniu economic.
„O să lucrăm și avem un proiect atât cu ASE, cât și cu Banca Mondială. ANAF a solicitat experților ASE și experților Băncii Mondiale, în baza unui contract, să împărțim gap-ul de TVA pe domenii de activitate”, a explicat șeful Fiscului.
Astfel, autoritățile vor ști exact unde se face evaziune masivă. Inspectorii vor fi trimiși direct la țintă. Iar instituția promite transparență totală în modul în care selectează companiile pentru verificare. „Promit că, la final, vom publica gap-ul de TVA pe fiecare industrie în parte. Toate acțiunile de control pe care le conducem vor fi astfel explicabile”, a declarat Adrian Nicușor Nica.
Hemoragia banilor spre Asia
Si acțiunile nu se opresc la granițele fizice ale țării. O problemă uriașă, după cum notează Jurnalulnational, o reprezintă platformele de comerț online din afara Uniunii Europene. Cum vine asta, mai exact? Vânzătorii asiatici nu se înregistrează fiscal în Europa, dar încasează banii de la consumatorii români, inclusiv TVA-ul, pe care îl păstrează.
Președintele ANAF a detaliat schema care golește bugetul de stat. „Concret: avem o platformă din afara UE, la care au acces cumpărători români, ce cumpără din China. Vânzătorul nu se înregistrează fiscal nici în România, nici în UE şi colectează banii de la consumatorul român. Deci, colectează inclusiv TVA și, prin această neînregistrare, pleacă cu toți banii, iar noi rămânem cu gap-ul de TVA. Asta este o zonă în care acționăm constant, cu structurile antifraudă”, a spus Nica.
Pentru a opri această hemoragie, autoritățile au modificat regulile de livrare. Scopul principal nu este încasarea sumei în sine, ci crearea unei trasabilități clare a pachetelor. „Pentru asta am și introdus taxa pe colet: pentru a avea trasabilitate, nu neapărat pentru cât înseamnă taxa în sine, ci pentru a vedea câte colete și ce valoare au și ce TVA colectăm. Și aici mai avem de lucru, pentru că nu toate țările membre UE aleg să facă schimb de informații cu noi, pe acest subiect, unele având un anume rol, în acest proces”, a declarat președintele ANAF.
România, campioană la pierderi în UE
De cinci ani, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA. Datele publicate de Comisia Europeană indică un deficit cronic, mult peste media europeană de sub 10%. Între 2019 și 2020, gaura la buget a depășit constant 33%.
Un record negativ absolut s-a înregistrat în 2021, când deficitul a ajuns la 36,7%, generând pierderi de aproximativ 9 miliarde de euro într-un singur an.
Dar nici anii următori nu au adus vreo îmbunătățire. În 2022, deficitul a oscilat între 26,7% și 30,6%. Ulterior, în 2023, procentul a rămas blocat la 30%, ceea ce înseamnă pierderi de peste 45 de miliarde de lei. Pentru 2024, estimările arată că digitalizarea abia a început să producă efecte timide, iar deficitul se va menține în jurul valorii de 29,5%.
Ce s-ar fi putut face cu 10 miliarde de euro?
Doar în 2023, statul român a strâns din TVA suma de 21,45 miliarde de euro, dar a ratat încasarea a altor 10 miliarde. Pe bune, v-ați gândit vreodată ce înseamnă acești bani pierduți pentru fiecare dintre noi?
Ei bine, se traduc direct în lipsa infrastructurii și a serviciilor publice de calitate. Cu 10 miliarde de euro, România ar putea construi până la 500 de kilometri de autostradă (în funcție de relief) sau ar putea moderniza peste 1.000 de kilometri de cale ferată. Tot din acești bani furați prin evaziune, autoritățile ar fi putut construi și dota complet 18 spitale regionale de urgență sau peste 1.000 de campusuri școlare la standarde europene.
