Germania analizează o modificare legislativă care ar permite serviciilor sale de informații să intervină militar înainte ca o amenințare externă să ajungă pe teritoriul său, inclusiv prin lansarea unor atacuri cibernetice preventive. Această schimbare de strategie vine în contextul în care Berlinul își consolidează măsurile de securitate, pe fondul acțiunilor ostile atribuite Rusiei și al războiului din Ucraina.
Propunerea legislativă ar extinde rolul Serviciului Federal de Informații (BND) și al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției. Concret, aceste servicii ar putea primi autorizația de a neutraliza sau dezactiva drone de atac înainte ca acestea să fie lansate. Discuția include chiar și posibilitatea de a viza fabricile din Rusia care produc astfel de echipamente militare.
Marc Henrichmann, președintele Comisiei de control parlamentar din Bundestag, a susținut public această abordare. Într-o declarație pentru WELT TV, el a explicat logica din spatele măsurii: „Cea mai bună dronă este cea care nu decolează niciodată.” Acesta a legat reforma de natura amenințărilor cu care Germania se confruntă deja, potrivit unei declarații făcute pentru Rheinische Post. Propunerea a fost programată pentru a fi discutată în guvernul german miercuri.
Reforma legislativă are susținători și în afara coaliției de guvernare. Konstantin von Notz, membru al Partidului Verde, a indicat că susține proiectul, însă a condiționat acest sprijin de introducerea unui control parlamentar mai strict asupra activităților serviciilor secrete, conform informațiilor publicate de Jurnalul Național.
Critici privind extinderea supravegherii
Proiectul a stârnit însă și critici vehemente din partea societății civile. Organizația Societatea pentru Drepturile Civile se opune modificărilor, avertizând că acestea extind semnificativ capacitățile de supraveghere ale statului. Printre instrumentele care ar putea fi legalizate se numără utilizarea de programe troian (software malițios care se deghizează în aplicație legitimă), analiza datelor cu inteligență artificială, accesul la camere de supraveghere private și efectuarea de operațiuni de tip „hackback” (contraatacuri cibernetice).
Kai Dittmann, membru al aceleiași organizații, a cerut o revizuire fundamentală a proiectului. Acesta a invocat posibile probleme de constituționalitate, sugerând că noua lege ar putea încălca drepturi fundamentale ale cetățenilor.
