Estonia este lider european la numărul de companii unicorn raportat la populație, iar explicația, spune antreprenorul Iulian Stanciu, fost CEO eMAG, ține de felul în care statul a fost construit digital încă de la început. În opinia sa, succesul nu vine doar din tehnologie, ci dintr-o infrastructură publică integrată care reduce costurile de operare și oferă companiilor un cadru favorabil pentru creștere accelerată.
Spre deosebire de România, unde digitalizarea este adesea adăugată peste un sistem analogic vechi, Estonia funcționează cu procese digitale chiar din primele interacțiuni dintre cetățean și stat. Aceeași tehnologie poate produce rezultate foarte diferite atunci când este aplicată într-un sistem conceput de la zero pentru funcționare digitală. Într-un astfel de ecosistem, administrația, educația și comunicarea sunt digitale în mod natural, iar firmele de tehnologie pot evolua mai rapid.
Într-un sistem fragmentat, antreprenorii ajung să consume bani și energie pe birocrație de bază, ceea ce întârzie dezvoltarea produselor și poate duce la pierderea unor momente importante de pe piață. Iulian Stanciu a analizat direct modelul estonian prin mai multe vizite, încercând să înțeleagă de ce această țară a ajuns pe primul loc în Europa la unicorni pe capita. Potrivit Financiarul, concluzia sa este legată de o schimbare profundă de paradigmă administrativă. „Acea ţară are o mentalitate digitală by design.”
Stanciu a subliniat că Estonia nu a mutat pur și simplu pe ecran proceduri gândite inițial pentru hârtie. Acolo, relația dintre stat și cetățean a fost proiectată instituțional pentru a funcționa digital în mod firesc, cu mai puțini pași inutili. Acest model nu schimbă doar interfața cu administrația, ci și costul de creștere al companiilor. Dacă datele și serviciile publice circulă coerent, firmele pornesc cu un cost operațional foarte redus, iar populația se obișnuiește cu procesele digitale încă din școală.
Antreprenorul a descris acest traseu complet al cetățeanului estonian, de la naștere până la relația permanentă a părinților cu sistemul educațional. „Avem nevoie de acea infrastructură digitală pe care încep să se dezvolte companii şi ştiu că toată lumea s-a săturat de exemplul Estonia, dar chiar l-am studiat şi am fost acolo de mai multe ori să înţelegem de ce acea ţară este numărul unu în Europa la unicorni pe capita. Este aşa pentru că toată ţara are o mentalitate digitală by design. De mic, din secunda în care te-ai născut, tu eşti în sistemul digital, totul se întâmplă digital. Acolo, la şcoală te duci digital, părinţii văd digital tot ce se întâmplă la şcoală cu copii.”
În acest context, unicornul apare într-un mediu care comprimă birocrația și accelerează execuția ideilor. România, în schimb, discută încă despre nevoia unei infrastructuri digitale de bază, iar acest decalaj înseamnă oportunități economice ratate. Când soluțiile tehnologice doar acoperă un aparat public analogic, companiile se confruntă cu proceduri neuniforme și interacțiuni administrative lente.
Lipsa unei structuri informatice integrate frânează apariția și dezvoltarea companiilor inovatoare locale. O administrație modernă ar trebui să refacă fluxurile dintre instituții, educație și cetățean pe o logică pur digitală, chiar la nivel de proiectare instituțională. În lipsa unei astfel de infrastructuri stabile, ecosistemul local riscă să rămână sub propriul potențial, iar întârzierea României limitează puternic apariția companiilor cu creștere exponențială și ambiții globale.
