Televiziunea și radioul public din Franța sunt în pragul unei transformări radicale. O comisie parlamentară de anchetă a propus o tăiere uriașă, de un miliard de euro, din bugetul acestora. Măsura ar putea duce la închiderea mai multor canale și la o restructurare masivă a instituțiilor France Télévisions și Radio France.
Acuzații de risipă și orientare politică
Timp de șase luni, audierile din comisia de anchetă au fost de-a dreptul tensionate. Raportul final nu s-a sfiit să arunce pe masă acuzații grave de risipă financiară semnificativă, dar și o orientare politică de stânga a posturilor de stat. La prima vedere, pare o simplă dispută administrativă, numai că miza financiară este uriașă pentru contribuabili.
V-ați gândit vreodată cât costă întreținerea acestor coloși media? Ei bine, în Franța, nota de plată pentru audiovizualul public se ridică la aproape patru miliarde de euro anual. Iar acești bani, până în 2022, proveneau dintr-o taxă TV, însă acum sunt virați direct din încasările din TVA. Această schimbare (de la o taxă fixă la finanțarea din taxa pe valoarea adăugată) este o mișcare pe care și antreprenorii din România ar trebui să o urmărească cu atenție.
Miza privatizării și reacțiile din piață
Dar lucrurile nu se opresc aici. Potrivit Financiarul, profesioniștii din industrie au respins imediat concluziile comisiei, catalogându-le drept nerealiste și motivate politic. Critici vehemente au venit chiar din partea prim-ministrului francez și a președintelui comisiei de anchetă, care văd în acest demers un atac la adresa presei libere.
Ținta principală a acestor critici este Charles Alloncle, raportorul comisiei. La doar 32 de ani, Alloncle este deputat al unei mici formațiuni, aliată cu partidul populist de dreapta al lui Marine Le Pen. Pe bune, mulți profesioniști din piața media susțin că acesta ar avea o agendă de extremă dreapta, al cărei scop final este să pregătească televiziunea și radioul public pentru o viitoare privatizare.
Partidul lui Le Pen cere control total
Partidul RN, cel mai mare partid din Franța în acest moment, susține de mult timp că este victima prejudecăților din partea mass-media de stat. Într-o petiție online care cere privatizarea, formațiunea politică este extrem de tranșantă.
Se afirmă că „audiovizualul public nu mai este un spațiu al informației imparțiale, ci un instrument de influență în slujba unei anumite tabere”.
Cuvinte dure.
Un model de business sub presiune
Să fim sinceri, dezbaterea aprinsă din Hexagon reflectă tensiuni similare din multe alte țări europene. Audiențele în continuă scădere fac instituțiile media tradiționale, finanțate din bani publici, extrem de vulnerabile în fața criticilor venite din zona politicului și a mediului privat.
Numai că modelul francez are o particularitate care irită concurența. Spre deosebire de celebrul post britanic BBC, instituțiile publice franceze difuzează și publicitate. Astfel, ele generează venituri suplimentare din piața liberă, pe lângă cele patru miliarde de euro garantate anual de la bugetul de stat. Pana la urma, cum vine asta? O sursă dublă de venit care, clar nu pică bine deloc competitorilor din mediul privat.
