O tara investeste 18 miliarde de euro. Ce se intampla cu preturile la energie in Europa

Pariul pe tehnologia coreeană

Contractul a fost semnat cu sud-coreenii de la KHNP. Mai exact, acordul vizează construirea a două noi reactoare de tip APR-1000, fiecare cu o capacitate de 1.050 de megawați, la centrala de la Dukovany. Lucrările vor demara în 2029, iar prima unitate este programată să intre în funcțiune până în 2036.

Acordul include și o opțiune pentru încă două reactoare la centrala Temelín, pe lângă un efort separat pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), pentru care s-a semnat un acord cu Rolls-Royce în luna aprilie. Structura financiară este la fel de ambițioasă. Compania de stat CEZ, care controlează 70% din capacitatea de producție a țării, va fi susținută de împrumuturi de stat care acoperă 70-80% din costul proiectului.

Criza energetică, un catalizator

Impulsul Cehiei vine pe fondul crizelor energetice care au zguduit Europa. Războiul din Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz au perturbat fluxurile de gaz natural lichefiat, reaprindând o dezbatere începută după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit reducerea anterioară a capacităților nucleare o „greșeală strategică”.

Guvernul de la Praga vede energia nucleară drept coloana vertebrală a strategiei de eliminare a cărbunelui, planificată pentru 2033. Numai că nu toți experții sunt convinși de acest calendar. Potrivit Jurnalulnational, Alexander Roth, expert în politici energetice la think tank-ul Bruegel, avertizează că, deși energia atomică poate ajuta la decarbonizare, sursele regenerabile sunt mult mai rapide.

„Proiectele nucleare finalizate în Europa în ultimii ani au fost destul de scumpe și au durat destul de mult. Întrebarea este: poate un impuls politic să schimbe asta? Personal, am îndoielile mele.”

Roth a mai declarat că „Europa poate construi panouri solare și centrale eoliene mult mai repede și poate scăpa de combustibilii fosili mai devreme decât bazându-se pe energia nucleară, care ar putea dura zece ani”.

Cehia, noua Franță a Europei Centrale?

Cu un obiectiv de 68% energie nucleară până în 2040, Cehia s-ar plasa proporțional alături de gigantul nuclear al Europei, Franța, care produce 65-70% din electricitate în cele 56 de reactoare ale sale. Interesant, Praga a ales tehnologia coreeană în detrimentul celei franceze. Oferta EDF din Franța a fost respinsă în favoarea KHNP, în mare parte pe criterii de preț și de istoric, designul francez EPR fiind afectat de întârzieri și depășiri de costuri în alte proiecte europene.

Susținerea publică pentru acest plan este uriașă în Cehia, între 71% și 78% dintre cetățeni fiind de acord cu extinderea nucleară, printre cele mai mari procente din Europa. E drept că o astfel de decizie are un impact major.

V-ați gândit vreodată cât de mult contează stabilitatea energetică?

Impactul asupra cetățenilor și provocările viitoare

Pe termen lung, Guvernul de la Praga mizează pe o stabilitate a prețurilor la energie. Odată ce dependența de combustibilii fosili, supuși șocurilor geopolitice, va fi redusă, facturile cetățenilor ar trebui să fie mai previzibile și mai puțin vulnerabile la crizele internaționale. Este un pariu pe securitatea energetică națională, care se traduce direct în siguranța buzunarului fiecărui locuitor.

Si totuși, nu toată lumea împărtășește optimismul Pragăi. Austria, un vecin vocal, a lansat deja acțiuni legale împotriva ajutorului de stat acordat de UE pentru proiectul Dukovany. Mai mult, Cehia trebuie să aleagă un loc pentru depozitarea pe termen lung a deșeurilor nucleare până în anii 2030.