Forțele speciale britanice au blocat oficial accesul autovehiculelor electrice chinezești la sediul lor din Poole, Dorset, din cauza îngrijorărilor legate de securitate. Motivul nu ține de baterie sau de autonomie, ci de tehnologia instalată pe aceste mașini: camere de înaltă definiție, radar, senzori cu ultrasunete și sisteme de navigație care pot cartografia împrejurimile și înregistra mișcări.
Specialiștii britanici se tem că astfel de sisteme de la bord ar putea colecta date sensibile despre o bază militară. În evaluarea lor, Beijingul ar putea folosi aceste informații pentru a cartografia locuri secrete, a urmări programul trupelor și a monitoriza desfășurarea unităților. Pentru publicul larg, acest lucru nu înseamnă că orice autovehicul electric chinezesc reprezintă un risc de securitate. În schimb, pentru armată și alte obiective sensibile, dotările care ajută la parcare sau cresc siguranța în trafic pot deveni vulnerabilități.
Deși restricția a fost introdusă oficial recent, existau indicii încă de anul trecut. Atunci, unui militar aflat într-un autovehicul Volvo fabricat în China i-a fost refuzat accesul de către personalul de securitate. Episodul arată că verificarea nu privește doar marca, ci și locul de fabricație și lanțul tehnologic din spatele vehiculului. Potrivit Getpony, subiectul mută atenția de la preț și autonomie spre controlul datelor și securitatea cibernetică.
Miza este importantă și pentru piața auto europeană. Vehiculele electrice actuale depind de senzori, conectivitate și actualizări software, iar aceste componente pot genera volume mari de date despre trasee, amplasamente și rutine. Dacă statul chinez ar putea invoca legislația internă privind securitatea națională pentru a obliga producătorii să predea datele obținute de mașini, discuția nu mai este despre nivelul de echipare, ci despre cine poate accesa informația.
Piața vehiculelor electrice este dominată de China, care reprezintă peste 70% din oferta globală, după o creștere masivă a exporturilor. Mai mult de șapte din zece vehicule din oferta globală provin din aceeași țară. Pentru mărcile chineze care vând sau vor să vândă în Europa și România, decizia britanică nu înseamnă automat blocaje comerciale, însă poate complica accesul în segmente unde încrederea contează la fel de mult ca prețul sau autonomia WLTP.
Un client privat va continua, cel mai probabil, să compare costul de achiziție, consumul și dotările. În schimb, un operator de flotă, o instituție publică sau o companie care administrează zone sensibile va analiza mai atent unde sunt stocate datele, cine le poate accesa și ce măsuri de protecție cibernetică există. Controlul de securitate privind tehnologia auto s-a intensificat și după ce autoritățile de transport din Norvegia și Danemarca au descoperit că autobuzele electrice Yutong ar putea fi controlate de la distanță de producătorul chinez.
În cazul de la Poole, Dorset, nu există deocamdată o listă publică de mărci vizate. Totuși, precedentul poate avea greutate, pentru că alte structuri sensibile din Europa ar putea aplica același model chiar și fără o interdicție națională extinsă. În plus, personalul militar din mai multe unități britanice este, potrivit informațiilor disponibile, obligat prin ordine ale comandanților locali să folosească doar parcările exterioare pentru vehiculele proprii. Pentru cei care dețin un autovehicul electric chinezesc, asta poate însemna acces limitat în apropierea clădirilor sensibile.
Pe plan internațional, Statele Unite au mers deja mai departe și au impus reglementări prin care software-ul vehiculelor nu mai trebuie să fie conectat la China. Față de măsura punctuală de la Poole, aceasta este o abordare mai largă. Pentru cumpărătorii din România, semnalul este clar: la evaluarea unui vehicul electric nu mai contează doar kWh, autonomia WLTP sau viteza de încărcare, ci și securitatea software și traseul datelor, mai ales în cazul companiilor, flotelor și instituțiilor.
