Funcțiile de protecție pentru minori disponibile pe Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube nu au trecut un test important. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea New York și Universitatea Northeastern arată că toate cele patru platforme au o rată de eșec de cel puțin 50% în privința măsurilor de siguranță pe care le anunță pentru copii și adolescenți.
În total, au fost analizate 86 de funcții de siguranță, iar problemele au fost diverse. Unele setări au fost greu de găsit în meniuri, altele nu au funcționat așa cum erau prezentate, iar în anumite situații protecțiile au lipsit complet. Pentru părinți, concluzia este importantă: faptul că o platformă promite control parental sau protecție pentru minori nu înseamnă automat că acel copil este mai în siguranță în practică.
Cercetătorii au creat conturi fictive care imitau copii de vârste diferite și adulți. Ei au testat scenarii obișnuite de utilizare, încercări prin care adolescenții ar putea evita regulile și tentative ale unor adulți cu intenții rău-voitoare de a interacționa cu conturi de adolescenți. Asta mută discuția dincolo de timpul petrecut pe telefon și o duce spre riscuri concrete precum contactul nedorit, căutările sensibile și breșele lăsate deschise acolo unde mulți părinți cred că există filtre.
Pe Snapchat, unul dintre cele mai clare exemple din studiu a arătat că conturile de adulți au reușit să caute, să găsească și să contacteze conturi de copii fără nicio restricție. Pe TikTok, conturile de adolescenți au primit sugestii de căutări legate de anorexie. Astfel de rezultate contează pentru că riscul nu apare doar din ceea ce caută activ un copil, ci și din ceea ce platforma îi sugerează.
Potrivit Revistaioana, publicația New York Times a reușit să reproducă rezultatele cercetătorilor, deși Meta, Snap și YouTube au contestat concluziile studiului. Un purtător de cuvânt al Meta a spus pentru Engadget că adolescenții văd mai puțin conținut sensibil, se confruntă cu mai puțin contact nedorit și petrec mai puțin timp pe Instagram noaptea. În același timp, același reprezentant al Meta a criticat studiul și a afirmat că acesta include afirmații vagi conform cărora funcțiile noastre sunt defecte, dar, în majoritatea cazurilor, fie le reprezintă eronat, fie nu oferă exemple sau dovezi.
Pentru părinți, disputa dintre companii și cercetători schimbă însă puțin lucrurile de bază. O verificare simplă poate fi făcută în câteva minute: folosirea unui al doilea cont pentru a vedea dacă profilul copilului poate fi găsit ușor, testarea posibilității de a primi mesaje de la necunoscuți, verificarea sugestiilor din căutare și observarea modului în care platforma limitează sau nu contactul nedorit. Studiul a pornit tocmai de la astfel de scenarii obișnuite.
Autorii au considerat o funcție de siguranță drept eșec și atunci când era greu de găsit în meniu, nu doar când lipsea. În viața de zi cu zi, asta înseamnă că o protecție prea ascunsă valorează foarte puțin. Discuția cu copilul poate porni de la întrebări simple despre cine îi poate vedea contul, cine îi poate scrie și ce face dacă apare un mesaj sau o sugestie care îl neliniștește.
Studiul apare într-un moment în care marile platforme sociale sunt deja sub presiune. Există procese intentate de districte școlare și de persoane care susțin că platformele au provocat daune. În mai multe țări, guvernele au început să meargă mai departe, unele chiar interzicând accesul copiilor la rețelele sociale. În Australia, sancțiunile pentru companiile care nu respectă regulile au fost recent dublate. În acest context, concluzia practică rămâne aceeași: siguranța copilului online nu trebuie presupusă, chiar dacă platforma este foarte cunoscută. Instagram, de pildă, este și locul unde persoane publice precum Lili Sandu au comunități mari, de 340.000 de urmăritori.
