Kazahstan a pus în vigoare cadrul legal pentru o rezervă strategică națională de criptomonede, finanțată printr-un mecanism obligatoriu aplicat minerilor de bitcoin. În noua schemă, operatorii transferă statului 10% din activele minate, după deducerea costurilor cu electricitatea și rețeaua.
Programul schimbă modul în care statul monetizează sectorul. În etapa anterioară, Kazahstan a atras mineri după interdicția impusă de China în 2021, apoi a introdus restricții după suprasolicitarea rețelei electrice. Acum, statul nu se mai limitează la vânzarea de electricitate ieftină, ci păstrează o parte din valoarea digitală generată cu acea energie. Volatilitatea rămâne în activul acumulat, iar beneficiul se mută din tarif spre bilanț.
Baza legală a măsurii include un decret prezidențial semnat pe 7 iulie și o rezoluție guvernamentală, nr. 638, aprobată pe 18 iulie. Prin programul de „minerit digital strategic”, operatorii eligibili primesc cote de electricitate la tarife plafonate, în contracte pe 10 ani. În schimb, ei transferă lunar 10% din activele digitale minate către fondul Astana Hub, administrat de Corporația Națională de Investiții a Băncii Naționale.
Pentru companii, miza principală este predictibilitatea energetică pe 10 ani. Într-un sector în care costul curentului influențează direct marja, un tarif plafonat pe un astfel de interval reduce riscul operațional. Totuși, randamentul nu mai rămâne integral la operator, deoarece 10% din producția digitală intră lunar în fondul Astana Hub. Financiarul notează că programul marchează trecerea de la o perioadă de restricționare, apărută după presiunea pusă pe rețeaua electrică, la integrarea controlată a sectorului într-o strategie de acumulare suverană.
Schema ridică și pragurile de intrare. Minerii trebuie să opereze centre de date de cel puțin 150 MW și să folosească echipamente de minimum 150 de terahashes pe secundă. Aceste cerințe favorizează investitorii care pot finanța infrastructură mare și pot susține cedarea recurentă a unei părți din producție. În forma anunțată, programul este orientat către proiecte industriale, nu către capacități dispersate.
Prima sursă de energie aprobată este centrala pe cărbune Ekibastuz GRES-1, cu o cotă de 300 de megawați. Raportat la această cotă, pragul minim de 150 MW pentru un centru de date arată că schema poate acomoda doar un număr limitat de proiecte mari.
Pentru stat, avantajul este dublu. Autoritățile controlează o activitate intensivă energetic și acumulează direct active digitale într-o structură aflată sub umbrela băncii centrale. În loc să obțină venit doar din infrastructura energetică, Kazahstan își asumă o expunere directă la prețul activelor cripto și la lichiditatea acestora.
În piața globală, decizia vine dintr-o jurisdicție deja importantă pentru minerit. Kazahstan se află pe locul al cincilea la nivel mondial în activitatea de minerit, conform raportului Cambridge Digital Mining Industry din aprilie 2025.
Planul statului merge dincolo de schema actuală pentru mineri. Până la sfârșitul anului 2026 este prevăzută dezvoltarea de titluri de stat tokenizate. Până la mijlocul anului 2027 trebuie să fie creat un Centru Național de Analiză a Criptomonedelor pentru monitorizarea tranzacțiilor. De asemenea, va fi înființat un Comitet pentru Active Digitale și Sisteme de Plăți sub egida Băncii Naționale, cu rol în reglementarea platformelor de tokenizare, a serviciilor de schimb și custodie și a canalelor cripto-fiat.
Pe segmentul de retail, guvernul intenționează să scutească persoanele fizice de impozitul pe venit pentru câștigurile cripto realizate prin furnizori locali în perioada 1 ianuarie 2026 31 decembrie 2028. Măsura poate direcționa lichiditate către platformele locale și poate consolida ecosistemul pe care statul încearcă să îl reglementeze și să îl capitalizeze.
