O Lovitură Fiscală pe Nicotină: Avertismentul Experților în Sănătate Publică din Europa
Pe 1 septembrie, o coaliție formată din 83 de specialiști de renume mondial în sănătate publică, dependență de nicotină și controlul tutunului a lansat o scrisoare deschisă către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Scrisoarea atrage atenția asupra planurilor Bruxelles-ului de a modifica Directiva privind accizele la tutun (TED) într-un mod care, conform experților, ar putea avea consecințe devastatoare pentru sănătatea publică. Avertismentele lor sunt clare: taxarea produselor alternative fără fum precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit la același nivel cu țigările convenționale contrazice dovezile științifice existente și descurajează reducerea riscurilor.
Contextul Schimbărilor Propuse în Politica Fiscală
Comisia Europeană a prezentat recent două inițiative fiscale cheie, TED și TEDOR. Prima vizează o revizuire semnificativă a directivelor existente, propunând creșteri drastice ale accizelor – de exemplu, o creștere cu 139% la țigări și o majorare de 258% la tutunul pentru rulat. De asemenea, pentru prima dată, se preconizează taxe ridicate pentru țigările electronice și produsele din tutun încălzit.
Pe de altă parte, TEDOR introduce o suprataxă uniformă de 15% pentru a sprijini bugetul Uniunii Europene, estimată la 11,2 miliarde de euro anual. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii financiare mai ample pentru perioada 2028-2034, care include obiective de reînarmare și tranziție verde. Bruxelles-ul consideră că taxele pe tutun vor ajuta la finanțarea acestor măsuri de amploare.
Reacția Expertiei și Impactul Asupra Sănătății Publice
Scrisoarea deschisă semnată de experți subliniază că această abordare riscă să facă mai mult rău decât bine. Profesorul Konstantinos Farsalinos, o autoritate recunoscută în domeniul sănătății publice, a criticat sever aceste propuneri, afirmând că ele deviază de la principiile bazate pe dovezi. El susține că, impunând aceleași taxe pentru produsele cu risc redus ca pentru țigările convenționale, se respinge un principiu fundamental al sănătății publice.
S-ar putea să vă placă și:
Mai mult, experții avertizează că taxele prohibitive asupra produselor alternative fără fum nu vor reduce consumul, ci vor încuraja dezvoltarea pieței negre de țigări, ceea ce va avea efecte devastatoare pentru sănătatea publică. Farsalinos adaugă că aceste măsuri vor crea un stimulent invers — Uniunea Europeană ar putea deveni dependentă financiar de veniturile obținute din accizele pe tutun, ceea ce ar contrazice orice obiectiv real de sănătate publică.
Exemplele Pozitive din Alte Țări
Experții care au semnat scrisoarea deschisă argumentează că analizele din țări precum Suedia, Regatul Unit și Noua Zeelandă demonstrează că politicile bazate pe reducerea riscurilor pot avea un impact pozitiv asupra sănătății publice. Atunci când au fost implementate măsuri care încurajau utilizarea produselor cu risc redus, aceste țări au înregistrat scăderi semnificative ale fumatului, contribuind în același timp la îmbunătățirea sănătății generale a populației.
Acest lucru sugerează că o abordare echilibrată ar trebui să încurajeze inovația și să sprijine alternativele mai sigure, mai degrabă decât să aplice o taxare uniformă și punitivă care poate descuraja utilizarea acestor produse.
Opoziția din Europa: Voci din Statele Membre
Uniunea Europeană se confruntă cu o opoziție crescută în rândul statelor membre, mai ales în rândul țărilor în care fumatul rămâne o problemă semnificativă de sănătate publică. Italia, Grecia, Portugalia și România prezintă toate o realitate în care fumatul este frecvent și unde orice propunere de majorare a impozitelor pe tutun este extrem de sensibilă din punct de vedere politic. Suedia a condamnat deja propunerea, subliniind că veniturile obținute din accizele pe tutun ar trebui să fie direcționate în mod specific către programele de sănătate publică și nu către bugetul general al Uniunii Europene.
De asemenea, majorarea accizelor ar putea avea un impact negativ asupra economiilor locale, afectând industria tutunului și toate persoanele implicate în această bunăstare economică.
Un Atac Asupra Politicii de Sănătate Publică
Criticile nu se opresc aici. Oamenii de știință și experții în domeniul sănătății publice argumentează că strategia Uniunii Europene riscă să afecteze grav sănătatea publică prin menținerea unei politici fiscale centrate pe dependență. Dacă fumatul scade, dar accizele pe produse de tutun cresc, bugetul Uniunii ar putea suferi una dintre cele mai mari pierderi financiare, estimată la 78,4 miliarde de euro. Această panică fiscală ar putea duce la un stimulent periculos: un interes de a menține ratele de fumători ridicate pentru a asigura venituri, în loc de a promova renunțarea.
Pe de altă parte, experții subliniază că Bruxelles-ul riscă să omoare instrumentele care ajută la combaterea fumatului. Impunerea de taxe egale pentru produsele care reduc riscurile ar stânjeni eforturile de sănătate publică deja în desfășurare.
Necesitatea unei Abordări Eșalonate
Pentru a avea un impact real asupra sănătății publice, specialiștii sugerează că Uniunea Europeană ar trebui să adopte o politică fiscală care să susțină diferențierea între produsele din tutun. Reducerea accizelor pe produsele cu risc redus, cum ar fi țigările electronice sau produsele de tutun încălzit, ar putea stimula utilizarea acestora și, astfel, ar putea reduce prevalența fumatului.
Experții subliniază că există suficiente dovezi pentru a susține această abordare. O misiune corectă a Uniunii Europene ar trebui să fie reducerea numărului de fumători și protejarea sănătății publice, nu menținerea unei strategii fiscale care leagă sănătatea de interese economice pe termen scurt.
Încheiere
Fără îndoială, viitorul politicilor fiscale privind tutunul în Uniunea Europeană este un subiect complex și delicat, care necesită o abordare bazată pe dovezi, transparență și expertiză. Avertismentul celor 83 de specialiști servește ca un apel la acțiune pentru a reconsidera direcția în care se îndreaptă politicile actuale, astfel încât sănătatea publică să rămână prioritatea principală, în loc să fie sacrificată pe altarul veniturilor bugetare.
