România pierde definitiv 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia Comisiei Europene vine ca o consecință directă a reformelor amânate sau implementate defectuos, în special în ceea ce privește managementul companiilor de stat.
O cerere de plată plină de probleme
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat vineri detaliile acestui eșec administrativ. Iar cifrele confirmă o realitate dură pentru finanțele țării. Parcursul acestei cereri, depusă încă din 15 decembrie 2023, a fost unul extrem de anevoios.
„Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parţială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare şi a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a explicat oficialul.
Pîslaru a adăugat că, de la preluarea mandatului, a utilizat „toate pârghiile formale şi informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendaţi: discuţii tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituţiile responsabile şi dialog constant cu structurile Comisiei Europene”.
Pensiile speciale, un dosar salvat parțial
V-ați gândit vreodată cât ne costă ezitările legislative? E drept că la capitolul pensiilor speciale s-a înregistrat un progres, fiind salvată o parte importantă din bani. Din cele 231 de milioane de euro blocate inițial pe acest jalon, România a reușit să recupereze 166 de milioane de euro.
„A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depăşit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplineşte cerinţele pentru acest jalon”, amintește ministrul. O altă recuperare notabilă, în valoare de 132 de milioane de euro, vizează AMEPIP, instituția menită să supravegheze guvernanța companiilor de stat pe criterii de performanță, nu pe pile. „Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuţia viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă şi pentru a salva banii europeni”, a declarat Dragoș Pîslaru, conform Financiarul.
Gaura neagră a companiilor de stat
Numai că lucrurile stau complet diferit în sectoarele unde numirile politice continuă să fie regula. Companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica au generat pierderi masive de fonduri europene din cauza problemelor de management.
Cifrele vorbesc de la sine.
La acest capitol, statul pierde 180 de milioane de euro și recuperează doar 48 de milioane. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectaţi şi numiţi oameni în consiliile de administraţie: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanţă. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro şi recuperează 48 milioane Euro”, arată ministrul Proiectelor Europene.
Și în transporturi tabloul este similar. La CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, statul a eșuat să demonstreze un management transparent și competitiv. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese şi că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro şi am reuşit să recuperăm 4,5 milioane Euro”, subliniază oficialul.
„Nota de plată pentru ticăloșie” ajunge la români
Dincolo de cifre, realitatea este simplă. Când fondurile europene nerambursabile sunt tăiate, deficitul bugetar crește, iar presiunea se mută pe taxele plătite de toți românii. Ministrul a punctat clar că „acolo unde a existat voinţă politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocaţi”.
Dar mesajul său a devenit neobișnuit de tranșant. „Nu poţi pretinde fonduri europene şi, în acelaşi timp, să numeşti în continuare băieţii deştepţi de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poţi cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la Bucureşti, doar mimezi selecţia pe criterii de profesionalism”, a avertizat Dragoș Pîslaru.
Ministrul consideră vinovat „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu îşi piardă privilegiile, fiecare politician care şi-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, fraţii şi nepoţii”. Până la urmă, nota de plată pentru acești bani neîncasați revine tuturor cetățenilor, care sunt puși să „suporte din nou nota de plată pentru ticăloşia ori incompetenţa unor şmecheri ajunşi la conducerea partidului şi care vor să ne ţină săraci şi needucaţi pentru că doar aşa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot”.
„Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte”, a conchis ministrul.
