Acordul comercial istoric dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur a intrat în vigoare cu titlu provizoriu de vineri, 1 mai. Decizia deschide o piață imensă, de 700 de milioane de locuitori. Peste 90% din tarifele vamale actuale vor fi liberalizate, unele chiar cu aplicabilitate imediată.
Mizele financiare ale noului parteneriat
Estimările oficiale ale instituțiilor comunitare indică o creștere susținută de 39% a exporturilor europene către țările din grupul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) până în 2040. În termeni financiari, asta înseamnă atingerea unui prag de 50 de miliarde de euro pentru volumul exporturilor europene. Iar discursul oficialilor reflectă încredere totală în noul cadru comercial.
„Astăzi, acordul UE-Mercosur începe să fie aplicat provizoriu. Beneficiile sunt reale și vizibile de acum înainte. Tarifele încep să scadă. Companiile câștigă acces la noi piețe. Investitorii au predictibilitatea de care au nevoie. Aplicarea provizorie va demonstra beneficiile tangibile ale acordului”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare pe rețelele de socializare.
Ce înseamnă asta pentru fermierii români
Dar v-ați gândit vreodată la ce se întâmplă cu producătorii noștri atunci când granițele comerciale se deschid atât de larg în fața unor giganți agricoli mondiali? Să fim serioși, teama de o concurență bazată pe costuri de producție mult mai mici în America de Sud a fost mereu o piedică în negocieri.
Pentru a gestiona aceste riscuri, a fost reglementată posibilitatea suspendării temporare a preferințelor tarifare pentru o listă precisă de produse agroalimentare considerate expuse, după cum notează Financiarul. Această listă de protecție include carnea de vită, puiul, zahărul, ouăle și citricele. Când mii de tone de carne de pasăre sau de vită sud-americană intră fără taxe pe piața comunitară, presiunea se transferă imediat asupra prețurilor la poarta fermelor din România. Producătorii locali, care respectă standarde de mediu și bunăstare animală mult mai stricte și, clar mai costisitoare, riscă să fie scoși din joc.
Numai că declanșarea acestor măsuri defensive necesită îndeplinirea unor condiții matematice extrem de stricte. Comisia Europeană va lansa o investigație doar dacă importurile de produse sensibile (precum carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul) cresc cu 5% peste media calculată pe ultimii trei ani. Și, în același timp, prețurile de import trebuie să fie cu 5% sub prețul de referință din UE.
E drept că acest dublu filtru face ca intervenția Bruxelles-ului să nu fie automată, ci un proces birocratic declanșat exclusiv pe baza unor date comerciale clare.
Un acord cu un parcurs legislativ complicat
Traseul de aprobare a acestui document a fost extrem de lung. Discuțiile s-au încheiat oficial abia în decembrie 2024. Ulterior, lucrurile s-au mișcat rapid: pe 9 ianuarie 2026, Consiliul UE a aprobat semnarea, iar pe 17 ianuarie 2026, acordul a fost parafat oficial în Paraguay de către Ursula von der Leyen.
Tensiunea politică a atins însă cote maxime pe 21 ianuarie 2026.
Atunci, Parlamentul European a votat cu o marjă extrem de mică, de doar 10 voturi diferență, pentru trimiterea acordului la Curtea de Justiție a UE. Scopul a fost verificarea conformității cu tratatele fundamentale ale Uniunii. Apoi, pe 27 februarie, acordul a fost ratificat de Uruguay și Argentina, fiind publicat în Jurnalul Oficial al UE. Componenta comercială a acordului intră acum în vigoare provizoriu, în așteptarea deciziei finale de ratificare din partea Parlamentului European, care a lăsat deschis un capitol juridic important prin sesizarea Curții de Justiție.
