Referendumul din Elveția: Impactul unei propuneri de impozitare a moștenirilor asupra economiei și societății

Elveția se află în centrul atenției pe 30 noiembrie, când cetățenii sunt chemați să voteze într-un referendum crucial care ar putea redefini modul în care sunt gestionate averile în țară. Propunerea, susținută de Tinerii Socialiști, preconizează introducerea unei taxe federale de 50% pe moștenirile și donațiile ce depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (aproximativ 53 de milioane de euro). Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că trei sferturi dintre elvețieni se opun acestei inițiative, având în vedere temerile legate de posibilele efecte negative asupra economiei.

Ce prevedea propunerea?

Inițiativa Tinerilor Socialiști a fost gândită să abordeze inegalitățile sociale accentuate de creșterea economică din ultimii ani. Propunerea de impozitare viza doar sumele considerabile, adică cele de peste 50 de milioane de franci, și ar fi afectat aproximativ 2.500 de gospodării. Acești bani, estimați la aproximativ 6 miliarde de franci elvețieni anual, ar fi fost direcționați către măsuri de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv renovarea clădirilor, dezvoltarea energiilor regenerabile și extinderea transportului public.

Sub sloganul „Taxați bogații, salvați clima”, Tinerii Socialiști au argumentat că cei care beneficiază cel mai mult de creșterea economică sunt, de fapt, oamenii extrem de bogați, care contribuie la deteriorarea mediului prin stilul lor de viață extravagant. „Super-bogații ne distrug viitorul cu jeturile private, super-iahturile și investițiile de miliarde care afectează clima”, au declarat aceștia.

Opoziția față de inițiativă

Sondajele recente, efectuate de institutul gfs.bern, arată că 68% dintre votanți s-au opus inițiativei; un alt sondaj realizat de Tamedia/20 Minuten a relevat o opoziție și mai notabilă de 75%. Unul dintre cele mai accentuate motive pentru care elvețienii au respins propunerea este teama că moștenitorii afacerilor nu ar avea suficiente lichidități pentru a plăti impozitul, ceea ce ar putea conduce la vânzarea companiilor de familie. Aceasta a fost principala preocupare care a influențat decizia de vot.

Swissmem, organizația care reprezintă industriile mecanice, electrice și tehnologice din Elveția, a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar aduce inițiativa, sugerând că multe IMM-uri s-ar putea confrunta cu exproprierea. „Multe dintre aceste întreprinderi au fost construite de familiile proprietare de-a lungul generațiilor, oferind locuri de muncă și plătind taxe constante”, a transmis organizația.

Teama de exodul miliardarilor

Un aspect semnificativ care a influențat votul este teama de exodul miliardarilor din țară. Frédéric Rochat, partener la banca privată Lombard Odier, a confirmat că unele familii deja au început să se mute din Elveția înainte de referendum. Un caz evident este cel al unui client din Zurich care a optat să se stabilească în Liechtenstein, un principat cunoscut pentru statutul său de paradis fiscal.

Stefan Legge, profesor la Universitatea din St. Gallen, a explicat că bogații au o mobilitate extremă, având la dispoziție o varietate de opțiuni pentru a-și optimiza taxele, ceea ce îi face să iasă din țară în momentul în care se simt amenințați de o astfel de legislație. Miliardarul elvețian Peter Spuhler, fondatorul Stadler Rail, a amenințat că va părăsi țara dacă propunerea va fi adoptată, afirmând că nu ar avea cum să plătească o taxă atât de mare, având în vedere că averea sa este legată de companii.

Industria de wealth management, amenințată

Elveția se mândrește cu cea mai mare industrie de administrare a averilor din lume, gestionând active internaționale în valoare de 2,2 trilioane de dolari, conform Deloitte. Cei 300 de cei mai bogați rezidenți ai țării au o avere combinată de 850 de miliarde de franci elvețieni, echivalând cu puțin peste 1 trilion de dolari. Totuși, poziția de lider a Elveției este contestată, în condițiile în care Singapore și Marea Britanie fac pași agresivi pentru a atrage bogații lumii.

Georgia Fotiou, avocat la Staiger Law, a evidențiat că acest referendum a afectat deja atractivitatea Elveției, spunând că daunele au fost deja provocate în ceea ce privește atragerea persoanelor care aleg să plece din Marea Britanie. De asemenea, Christian Kälin, președintele Henley & Partners, a indicat că, deși unii clienți așteaptă să vadă rezultatul referendumului, cei cu care colaborează sunt conștienți că Elveția nu va introduce așa ceva fără o discuție amplă.

Recomandările guvernului și ale Parlamentului

Consiliul Federal și cele două camere ale Parlamentului elvețian s-au opus inițiativei. În Consiliul Național, 132 de membri au votat împotriva propunerii, iar doar 57 au fost pentru. În Consiliul Statelor, rezultatele au fost de 36 de voturi împotriva și 7 pentru.

Guvernul a adus argumente solide, susținând că implementarea inițiativei ar putea reduce semnificativ atractivitatea Elveției pentru persoanele bogate. O expertiză comandată de guvern sugerează că între 77% și 93% din baza fiscală potențială ar putea fi pierdută, iar bogații ar pleca în alte țări. Administrația Federală a Contribuțiilor estimează că, după efectele emigrației, suma colectată ar fi între 100 și 650 de milioane de franci, mult sub cifra estimată inițial de 4 miliarde.

Precedentul din 2015

Aceasta nu este prima încercare de a introduce o taxă federală pe moșteniri în Elveția. În 2015, o propunere similară, care preconiza o impozitare de 20% pe moștenirile ce depășeau 2 milioane de franci elvețieni, a fost respinsă de 71% dintre votanți. Isabel Martínez, cercetător în economie, a subliniat că preocupările exprimate în 2015 sunt similare cu cele întâlnite în prezent, fiind centrate pe posibilele efecte negative asupra afacerilor de familie și IMM-urilor.

Sistemul fiscal elvețian, o particularitate europeană

În prezent, Elveția nu dispune de o taxă federală pe moșteniri, iar doar cantoanele au autoritatea de a aplica astfel de impozite. Ratele impozitelor variază considerabil între cantoane, iar propunerea ar fi schimbat acest lucru prin introducerea unui nou articol în Constituția Federală. Criticii au subliniat că nu există un mecanism clar de coordonare între taxa federală propusă și impozitele cantonale existente, ceea ce ar putea conduce la situații de dublă impozitare, afectând astfel tot mai multe persoane.

Pentru ca inițiativa să devină lege, era necesară o dublă majoritate. Peste 50% dintre alegători trebuiau să sprijine propunerea, iar o majoritate dintre cele 26 de cantoane să o susțină. Sondajele indicau că niciuna dintre aceste condiții nu ar fi fost îndeplinită.

Implicațiile viitoare ale rezultatului referendumului

Deja, chiar înainte de vot, dezbaterea a generat reacții puternice în societate. Chiar dacă inițiativa este respinsă, subiectul ar putea reveni pe agenda politică în următorii ani, mai ales dacă votul este strâns. Acest lucru ar putea avea implicații asupra reputației Elveției ca destinație stabilă pentru planificarea averii.

Industria de wealth management monitorizează foarte atent evoluțiile, iar consolidarea companiilor fiduciare și a birourilor de familie a sporit în ultimele luni. De asemenea, reglementările mai stricte în privința combaterii spălării banilor și aplicarea normelor ESG generează o presiune suplimentară asupra acestora.

Elveția rămâne, deocamdată, locul preferat al miliardarilor europeni datorită avantajelor fiscale pe care le oferă. Totuși, competiția devine din ce în ce mai acerbă, iar discuțiile despre impozitarea averilor mari nu vor cedea ușor.

Aceste evenimente subliniază nu doar valorile economice, ci și dorința societății elvețiene de a aborda inegalitățile sociale, care devin din ce în ce mai evidente. Ele oferă o imagine mai cuprinzătoare asupra dinamicii economice dintre bogați și săraci, problema impozitării averilor și impactul pe care l-ar putea avea asupra economiei țării.

Pragmatismul se dovedește a fi esențial în navigarea prin aceste dezbateri complexe, care angajează nu doar economiști, ci și politicieni, lideri de afaceri și cetățeni de toate categoriile sociale. Fiecare dintre aceștia va avea de ales în viitor cum își dorește să îmbunătățească societatea elvețiană, pentru a asigura un viitor echitabil în ciuda provocărilor economice.