Creșterea prețurilor alimentare: Ce așteptări să avem după 1 octombrie?
România se pregătește pentru o toamnă complicată din punct de vedere economic, pe fondul înlăturării plafonării adaosului comercial la produsele alimentare. Această decizie, luată de coaliția de guvernare, ar putea duce la scumpiri considerabile pentru o serie de produse de bază, iar consumatorii sunt îngrijorați de impactul pe care acest lucru îl va avea asupra bugetelor lor.
Ce înseamnă renunțarea la plafonarea prețurilor?
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea adaosului comercial nu va fi extinsă după 30 septembrie 2025, ceea ce va permite comercianților să aplice marje de profit nelimitate. Economiștii avertizează că această măsură va genera o creștere semnificativă a inflației, iar prețurile alimentelor ar putea exploda.
- Ce înseamnă renunțarea la plafonarea prețurilor?
- Impactul plafonării înainte de eliminare
- Alimentele care se vor scumpi
- Ce ar putea să urmeze?
- Funcționarea plafonării și motivele non-întinderii sale
- Perspectivele economice pentru România
- Măsuri alternativa de protecție a consumatorilor
- Ce pot face consumatorii
- Așteptările finale
Intervențiile directe asupra prețurilor, fie prin restricționare, fie prin eliminarea acestor restricții, au un impact major asupra pieței. Beneficiile plafonării au fost evidente din luna august 2023, când prețurile produselor esențiale au scăzut cu până la 49%, conform datelor furnizate de Consiliul Concurenței. Această tendință de scădere a prețurilor a avut un impact pozitiv asupra consumatorilor, care au putut beneficia de produse mai accesibile.
Impactul plafonării înainte de eliminare
Printre cele mai notabile scăderi de prețuri s-au numărat fructele și legumele, unde prunele s-au ieftinit cu aproape 50%, iar strugurii cu 47%. Nici lactatele nu au fost ocolite de ajustări benefice: prețurile brânzei telemea au scăzut cu 16%, iar iaurtul cu 10%. Toate aceste ajustări au fost posibile datorită reglementărilor stricte asupra marjelor comercianților.
Pe de altă parte, din data de 1 octombrie 2025, marii retaileri vor putea aplica adaosuri mai mari, de până la 50%, pentru a acoperi pierderile anterioare, ceea ce deschide calea pentru o creștere a prețurilor în următoarea perioadă.
Alimentele care se vor scumpi
Lista produselor care vor fi afectate de eliminarea plafonării este lungă și îngrijorătoare pentru consumatori. Printre acestea se numără:
- Pâinea albă simplă
- Laptele de consum
- Brânza telemea vrac
- Iaurtul simplu
- Făina albă „000”
- Mălaiul
- Ouăle calibrul M
- Uleiul de floarea-soarelui
- Carnea proaspătă de pui și porc
- Cartofii, roșiile, ceapa, morcovii, ardeii sau castraveții
- Fructele proaspete: mere, prune, pere și struguri
- Zahărul tos, smântâna, untul și magiunul
Aceste alimente sunt esențiale pentru dieta zilnică a românilor și dispariția plafonării prețurilor ridică semne de întrebare privind accesibilitatea acestora în viitor.
Ce ar putea să urmeze?
Specialiștii estimează că, odată ce plafonarea va fi ridicată, comercianții vor profita de ocazie pentru a crește prețurile, astfel încât marjele de profit să depășească limitele actuale. Aceasta înseamnă că în lunile ce urmează, românii se pot aștepta nu doar la o ușoară creștere a prețurilor, ci și la o explozie a acestora, mai ales în pragul sezonului rece când cererea este mai mare.
Economiștii subliniază că această măsură va afecta nu doar consumatorii, ci și întreprinderile mici, care se confruntă deja cu provocări financiare. Scumpirea alimentelor de bază ar putea agrava și mai mult situația economică a tuturor românilor, lăsându-i cu mai puțini bani în buzunare pentru alte cheltuieli.
Funcționarea plafonării și motivele non-întinderii sale
Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență 67/2023, în vigoare din iulie 2023. Aceasta a stabilit limite clare pentru marjele comerciale, oferind o oarecare protecție consumatorilor. Procesatorii nu puteau depăși un adaos de 20% peste costul de producție, distribuitorii maximum 5%, iar retailerii aveau voie doar la maximum 20% față de prețul de achiziție. Aceste măsuri au avut rolul de a stabiliza prețurile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și de conflictul din Ucraina.
Măsura a fost extinsă de mai multe ori, dar guvernul a decis că nu va mai exista o nouă prelungire. Această decizie a fost primită cu îngrijorare în rândul economiștilor care anticipează o creștere a inflației și o destabilizare a pieței.
Perspectivele economice pentru România
În lumina acestor evenimente, românii se confruntă cu un context economic din ce în ce mai complicat. Creșterea prețurilor alimentelor va afecta, fără îndoială, bugetul gospodăriilor. Odată cu venirea iernii, când cheltuielile sunt mai mari, această fluctuație de prețuri va însemna că multe familii vor trebui să regândească planurile financiare.
Pe de altă parte, ridicarea plafonării ar putea duce și la o revizuire a strategiilor comerciale din partea retailerilor și producătorilor. Aceștia vor trebui să comande rațional și să ia în considerare feedback-ul consumatorilor pentru a nu-și pierde clienții în fața prețurilor crescute. În plus, unii comercianți ar putea decide să aplice strategii de reducere a costurilor, cum ar fi consolidarea lanțurilor de aprovizionare sau renegocierea contractelor cu furnizorii.
Măsuri alternativa de protecție a consumatorilor
Dat fiind faptul că ridicarea plafonării poate aduce cu sine mari provocări, se discută deja despre diverse măsuri alternative care ar putea fi implementate pentru a proteja consumatorii. Acestea ar putea include inițiative guvernamentale, cum ar fi subvențiile pentru produsele alimentare de bază sau ajutoare financiare pentru gospodării vulnerabile.
Este esențial ca autoritățile să monitorizeze cu atenție evoluția prețurilor și să intervină rapid în cazul în care situația devine critică. În acest sens, Consiliul Concurenței și alte instituții ale statului trebuie să fie pregătite să intervină pentru a preveni practici comerciale abuzive.
Ce pot face consumatorii
Pentru a face față creșterii prețurilor, consumatorii pot lua anumite măsuri pentru a-și proteja bugetul. Unele dintre acestea includ:
- Planificarea meselor: Crearea unui plan de mese săptămânal care să includă ingrediente de sezon și oferte speciale poate ajuta la reducerea costurilor.
- Cumpărarea de la producători locali: Achiziționarea de la piață sau de la ferme locale poate fi o alternativă mai ieftină și mai sănătoasă la produsele din supermarketuri.
- Utilizarea coupon-urilor și a ofertelor promoționale: Cumpărătorii ar trebui să fie mai atenți la ofertele speciale și să utilizeze cupoanele disponibile în magazine.
- Folosirea aplicațiilor de monitorizare a prețurilor: Există numeroase aplicații care ajută consumatorii să compare prețurile între diferite magazine, facilitând astfel găsirea celor mai bune oferte.
Așteptările finale
În concluzie, eliminarea plafonării adaosului comercial la produsele alimentare după 1 octombrie 2025 va avea un impact semnificativ asupra prețurilor și, implicit, asupra bugetelor gospodăriilor românești. Cu toate că guvernul promite să continue discuțiile cu marii retaileri pentru a evita o explozie a prețurilor, este important ca toți stakeholderii – de la autorități și comercianți, până la consumatori – să colaboreze pentru a reduce efectele negative ale acestei măsuri economice.
Pe termen scurt și lung, este esențial ca societatea românească să rămână vigilentă și informată, pregătită să facă față provocărilor economice ce se prefigurează pe orizont.